Foto Academia de Comerț. Cum arătau facultăţile vechiului Cluj

Transilvania se poate mândri cu o bogată şi îndelungată activitate academică.

Aceasta debutează cu intenţia principelui loan Sigismund de a înfiinţa, în 1567, o academie de studii la Sebeş (Alba), cu iniţiativa lui Ştefan Báthory de a înfiinţa în 1581 un colegiu la Cluj, sub controlul iezuiţilor şi avându-l ca rector pe italianul Possevino. Acest colegiu a fost desfiinţat mai târziu, iar protestanţii şi unitarienii au pus bazele altor colegii. În 1692 Gabriel Bethlen a înfiinţat colegiul calvinist de la Alba Iulia, cu studii de teologie, filosofie şi limbă, în fruntea căruia l-a numit pe Alstedt. Catolicii au luat din nou iniţiativa si au înfiinţat, în 1688, o academie la Cluj, sub tutela iezuiţilor. Într-un efort de conciliere confesională, în 1776, împărăteasa Maria Tereza a fondat la Cluj o Universitate în limba germană, iar Iosif al II-lea a înlocuit universitatea cu vestitul Liceu piarist, cu predare în limba latina. O dată cu aceste iniţiative şi activităţi, s-a constituit şi s-a afirmat, treptat, şi o şcoală a studiilor şi ştiinţelor economice, prin atenţia acordată problemelor de economie de către dascăli şi studenţi de la colegiile universitare care au funcţionat în spaţiul transilvan şi la Cluj.

În acelaşi timp, în contextul revoluţiilor de la 1848 s-a pus explicit problema înfiinţării unei universităţi la Cluj. În 1868, liderul maghiar de Eotvos a propus crearea la Cluj a unei universităţi cu predare în limbile maghiară, română si germană, iar o parte a elitei româneşti a susţinut propunerea.

1872-1920: Începuturile Şcolii Economice Clujene

În 1872, autorităţile au înfiinţat Universitatea din Cluj exclusiv în limba maghiară, ceea ce a stârnit nemulţumirile majorităţii româneşti. Potrivit decretului imperial, Universitatea din Cluj a fost structurată, după modele europene ale timpului, pe patru facultăţi: Drept şi ştiinţe de stat; Medicină; Filosofie, litere şi istorie; Matematică şi ştiinţe naturale. Primul rector al universităţii moderne din Cluj, a fost specialistul în economiei şi finanţe: Aron Berde. O dată cu înfiinţarea Universităţii moderne tematica economică s-a regăsit, îndeosebi, în curricula Facultăţii de Drept şi ştiinţe de stat (sub forma unor discipline de economie generală, finanţe publice şi private, statistică, drept comercial, corespondenţă comercială, elemente de contabilitate) dar şi în cea a altor facultăţi, sub forma unor cursuri şi seminarii interdisciplinare de istorie economică, geografie economică, statistică şi matematică economică etc.

În secolul al XIX-lea dezvoltarea economică a impus pregătirea resurselor umane necesare activităţilor industriale, agricole şi comerciale. De aceea camerele de comerţ şi industrie din Transilvania, (înfiinţate prin legea din 18 martie 1850) au sprijinit înfiinţarea unor şcoli profesionale, mai întâi, sub forma unor şcoli comerciale începătoare duminicale, iar apoi a unor şcoli profesionale pentru comerţ şi meserii. Au încercat să pregătească şi să răspundă provocărilor şi dezvoltării economice ale timpului 14 şcoli comerciale (13 cu predare în limba maghiară şi una cu predare în limba română) şi mai multe şcoli ale meseriaşilor. În aceste şcoli durata studiilor era de trei ani, iar printre disciplinele predate figurau: Istorie universală şi comercială, Contabilitate, Corespondenţă mercantilă, Merceologia şi tehnologia, Aritmetica comercială, Principii de economie, Dreptul cambial.

Paralel cu aceste activităţi, s-au iniţiat mai multe proiecte pentru organizarea învăţământului economic superior. Astfel, din 1835 funcţionează Şcoala Comercială Populară, pentru ca în a doua jumătate a secolului al XIX-lea să fie înfiinţată Şcoala Comercială Superioară, iar în 1902, din iniţiativa Camerei de comerţ şi industrie din Cluj, să ia fiinţă o Academie Comercială. Acesta funcţiona pe doi ani de studii, avea un corp profesoral, un director şi un consiliu de conducere. Activităţi pentru cunoaşterea realităţilor şi legislaţiei economice au fost conjugate cu cele pentru pregătirea teoretică şi practică a cursanţilor. Organizarea instituţională, activitatea didactică şi curriculară s-au realizat în după modele, de la acea vreme, de la Viena, Budapesta, Praga, Bratislava, dar şi în funcţie de cerinţele economiei transilvane.
Sursa text © https://econ.ubbcluj.ro/n2.php?id_c=1&id_m=1