Clujul rămâne cu gunoaiele în stradă. Prefectul: „Suntem penibili!

Managementul integrat al deşeurilor a adus Clujul într-o situaţie paradoxală: cu bani europeni, zeci de milioane de euro, autorităţile au reuşit să dea chix şi să nu mai aibă alternativă legală pentru depozitarea gunoiul din judeţ.

Proiectul este greşit, prefectul face plângeri penale, Europa nu dă banii, primăria Feleacu cere bani pentru terenul pe care se construieşte depozitul ecologic, Primăria Cluj-Napoca nu mai vrea deşeuri din judeţ pe platforma temporară de la Pata Rât chiar dacă a girat pentru depozitarea acestora şi a încurcat proiectul cu finanţare europeană mangeriat de judeţ, iar Consiliul Judeţean susţine că n-are alternativă la depozitare până la finalizarea primei celule ecologice, în martie 2014.

În câţiva ani, cu 76 de milioane de euro, autorităţile clujene (Consiliul Judeţean, Primăria Cluj-Napoca, Agenţia de Mediu) au reuşit să încurce şi mai tare proiectul de management al deşeurilor. Mai mult, nu există alternativă legală pentru depozitarea gunoielor din judeţ deoarece, pe de-o parte depozitul regional pentru deşeuri nu este gata, iar actualul spaţiu unde se depozitau gunoaiele Clujului nu mai face faţă şi nici nu are autorizaţii de extindere.

Prefectul de Cluj, Gheroghe Vuşcan, a declarat, marţi, că împreună cu juriştii instituţiei vor formula plângeri penale pentru ca vinovaţii pentru situaţia în care a ajuns Clujul din cauza proastei gestionări a proiectului, să răspundă. „Suntem penibili", a concluzionat prefectul, care a menţionat că este inadmisibil ca oraşul şi judeţul să nu aibă unde depozita gunoiul pentru că au neînţelegeri şi nu colaborează.

Aceasta după ce de şase luni, primăria şi Consiliul Judeţean nu au reuşit să colaboreze pentru a rezolva problema depozitării gunoaielor din Cluj-Napoca, dar şi din judeţ, ba mai mult, administraţia locală a încurcat şi proiectul european deoarece a permis depozitarea gunoaielor (cu gir de la Mediu) în interiorul conturului rampei de la Pata Rât, contur care făcea partea din proiectul european pentru închiderea vechii gropi de gunoi. Anna Horvath, actualul viceprimar, lucra atunci la Agenţia de Mediu. Acum a trecut de cealaltă parte şi trebuie să rezolve problema predării terenului pe care se află rampa Pata Rât care trebuie închisă în cadrul proiectului european.

În paralel, din cauza neînţelegerilor cu retrocedările din fosta Livadă Palocsay şi a faptului că Primăria din Cluj-Napoca refuză să îi pună în posesie pe felecani pe aceste terenuri, primăria Feleacu nu mai vrea să semeneze pentru predare terenului de peste 10 hectare pe care s-a început construcţia depozitului regional pentru deşeuri. Viceprimarul din Feleacu, Jakabffy Barna-Samu susţine că terenul va fi dat doar pe bani.

Managerul de proiect, Mariana Raţiu, şeful Direcţie de Dezvoltare şi Investiţii a Consiliul Judeţean a declarat, ieri, că proiectul tehnic pentru închiderea actualei rampe de gunoi a municipiului este greşit şi că s-a cerut revizuirea lui proiectanţilor angajaţi de Ministerul Mediului, consorţiul Kocks Consult GmbH - Enviroplan - Epem - Romair Consulting. „Închiderea rampei de la Pata Rât este un indicator în cadrul proiectului european. De aceea s-au dat banii, ca să închidem actualele depozite neconforme şi să deschidem altul nou. Acesta nu poate fi îndeplinit deoarece şi primăria a permis stocarea a 200.000 de tone de deşeuri în interiorul conturului pe care trebuia realizată închidea rampei. Închiderea trebuia realizată din 2012. Cu siguranţă la această parte se vor aplica corecţii la întergul proiect din partea Comisiei Europene", a explicat Mariana Raţiu.

Conform proiectului, o parte din conturul de 20 de hectare a fost trasat şi pe centura de ocolire Vâlcele Apahida, centură care s-a suprapus şi pe noua pistă pe care judeţul o construieşte.

Managerul de proiect spune că prima celulă ecologică de depozitare a deşeurilor din cadrul depozitului regional care se amenajează pe teritoriul comunei Feleacu, în vecinătatea actualei rape Pata Rât, va fi gata în martie 2014, întârzierile de un an fiind datorate faptul că firma care a câştigat lucrarea a intrat în insolvenţă.

Din 2010, la sistarea depozitării la Pata Rât, Primăria Cluj-Napoca nu a reuşit să încheie situaţia terenului pe care se află rampa, afectat de revendicări şi procese şi nici nu l-a predat Consiliului Judeţean. Ba mai mult, în lipsa unei alternative la depozitare, a dat undă verde, cu concursul celor de la Mediu, ca Salprest Rampă să depoziteze deşeuri tot la Pata Rât, pe o platformă temporară de stocare de peste 2 hectare. Acum aceasta nu mai face faţă la deşeurile municipiului, darămite la cele din judeţ (având în vedere că toate vechile gropi de gunoi ar trebui să nu mai funcţioneze).

Situaţia a fost sancţionată anul trecut de Garda Naţională de Mediu care a amendat operatorul rampei şi a dispus sistarea depozitării la Pata Rât. Şi în acest caz s-a găsit, în octombrie-noiembrie anul trecut, o situaţie de compromis: s-a atacat procesul verbal şi s-a mai câştigat puţin timp. Curtea de Apel Cluj a menţinut soluţia Gărzii de Mediu, iar procesul este cu termen la finalul lunii aprilie, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Garda de Mediu a făcut şi plângere penală împotriva şefului Salprest.

Şeful Salprest Rampă, Eugen Vereş (foto), spune că el este la mijloc. Ca să nu fie probleme este nevoie ca autorităţie să gireze în continuare situaţia: adică să se autorize de la Mediu platforma temporară (care oricum nu mai este capacitată pentru deşeurile din oraş) şi să aprobe şi o extindere a depozitării. Mai sunt necesare 6 hectare potrivit lui Vereş ca, pâna la darea în folosinţă a noii celule de depozitate, să facă faţă gunoielor din Cluj-Napoca. "Conturul de închidere este greşit, au fost probabil beţi proiectanţii. De aici problemele", a menţionat Vereş pentru ZIUA de CLUJ.

Mai mult, ca să nu fie probleme, Primăria Cluj-Napoca, după cum a explicat viceprimarul Anna Horvath, doreşte ca pe platformă să ajungă doar deşeurile din Cluj-Napoca şi să se autorizeze stocarea temporară de către Mediu şi la Dej, Gherla şi Câmpia Turzii. Actualii oficiali de la Agenţia de Mediu nu au reuşit să lămurească dacă aceste avize sunt legale, în condiţiile în care România este în situaţia de activare a clauzei de infringement pentru că nu şi-a îndeplinit angajamentele faţă de Uniunea Europeană la capitolul închidere depozite neconfome.

Pentru că şi în timpul fostei administraţii Tişe-Apostu, dar şi în timpul actualei administraţii Boc-Uioreanu au existat divergenţe între "palate", terenul de la Pata Rât nu a fost predat de municipalitate judeţelui, mai mult, nici nu s-au rezolvat probleme de proprietate, având în vedere că acesta este revendicat, că există nemulţumiri ale cetăţenilor că din cauza zonei de protecţie nu pot construi, dar şi procese. "Am rezolvat situaţia revendicărilor şi vom preda judeţului 18,2 hectare din cele 20 care sunt pe teritoriul nostru. Nu pot să vă spun câţi revendicatori sunt sau cine îi va despăgubi pentru aceste terenuri", afirmat Horvath.

Prefectul de Cluj a avertizat primăria că nicio zi cetăţenii nu au voie să rămână cu gunoaiele neridicate, indiferent dacă există sau nu loc pentru depozitare. Dacă nu se va mai putea depozita deşeurile la Pata Rât, ele trebuie duse la un depozit conform, cu autorizaţie, pe cheltuiale administraţiei locale, în baza contractelor pe care aceasta le are cu Brantner şi Rosal.