Propuneri pentru finalizarea Autostrăzii Transilvania: ce soluţie se întrevede

Cea mai potrivită soluţie pentru finalizarea Autostrăzii Transilvania implică procedura concesiunii, a apreciat ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, Dan Şova. Această variantă ar presupune o contribuţie financiară din partea statului de 49%, însă, numai din bugetul statului nu ar avea cum să fie acoperită, au subliniat atât Şova, cât şi primarul Emil Boc. Se impune, prin urmare, şi o participare a autorităţilor locale, urmând ca în perioada următoare, după ce se reactualizează şi studiul de trafic pentru acest obiectiv, să se stabilească exact o schemă de finanţare pentru continuarea lucrărilor.

Ministrul Dan Şova a dezbătut, la Cluj, soluţiile pentru Autostrada Transilvania împreună cu politicienii şi cu liderii autorităţilor locale din Cluj, Bistriţa Năsăud, Sălaj, Satu Mare, Maramureş, Bihor, Sibiu şi Alba. S-au căutat vinovaţi pentru eşecul acestui proiect, dar s-au oferit şi soluţii pentru continuarea lucrărilor, o variantă fiind avansată chiar de către Şova, precum şi de Boc. De la eveniment nu au lipsit nici social-democraţii Ioan Rus, Vasile Dâncu şi Vasile Puşcaş, artizanii acestui proiect, angajat încă din 2003. Rus a ţinut să-i avertizeze pe ardeleni că, dacă nu vor strânge rândurile, în curând discrepanţa dintre un judeţ precum Bihorul şi capitala Bucureşti va fi atât de mare, încât nici nu se va mai putea privi înapoi.

"Ajungem la concluzia că planul lui Ceauşescu privind dezvoltarea echilibrată a fiecărei regiuni din ţară n-a fost deloc o prostie. Pentru că ce vedem acum este complet anormal. Diferenţele economice de la un judeţ la altul sunt din ce în ce mai mari. Dacă ne raportăm la capitală chiar putem spune că discrepanţele sunt imense, iar acest lucru se poate vedea foarte simplu doar din salariile pe care le încasează oamenii. Autostrada Transilvania ar putea schimba toate aceste lucruri. Acest proiect de infrastructură va aduce o dezvoltare imensă pentru judeţul Bihor, de pildă, dar şi pentru Transilvania şi pentru întreaga Românie, până la urmă. Ar trebui să încetăm să ne mai certăm, să ne unim forţele şi să susţinem finalizarea autostrăzii. Că se va alege parteneriatul public-privat, că se va alege concesiunea, important este să ne asumăm cu toţii răspunderea şi să facem ceva. Trebuie să legăm România de Europa şi Braşovul de Borş", a spus Rus.

Primarul din Oradea, Ilie Bolojan, a subliniat că indicat ar fi fost ca Şova să fi venit cu o propunere concretă, pe marginea căreia să se poată comenta. "Trebuia să ni se spună care sunt variantele de finanţare, pentru a avea ce comenta. Pe de altă parte, cred că a venit momentul să decidem că nu se merită să tot investim în proiecte care nu pot fi legate de nimic, precum cel al autostrăzii Târgu-Mureş - Iaşi. În prezent, în afară de Culoarul IV, nu avem niciun alt culoar care să se lege de Europa, tocmai de aceea consider că Autostrada Transilvania ar trebui să fie o prioritate. Putem să vă fim parteneri, doar dacă veniţi cu o soluţie concretă", a comentat Bolojan.

O atitudine constructivă a avut Boc, care a subliniat că poate spune din experienţă proprie că Autostrada Transilvania nu va putea fi susţinută exclusiv din bugetul central. "Nici măcar în 2004, când a demarat acest proiect, guvernul nu a avut posibilitatea să o finanţeze cu suma cu care s-a angajat. Apoi, de-a lungul timpului am constat cu toţii că niciodată n-au ajuns banii pentru acest proiect. Tocmai de aceea va trebui să găsim soluţii alternative. Din punctul meu de vedere nu sunt decât două: fondurile europene şi cele private. Indiferent ce variantă vom alege, va trebui să avem în vedere contribuţia statului. Ca atare, cred că trebuie văzut ce sume putem utiliza de la bugetele locale, primării şi consilii judeţene. Este o lungă discuţie pe tema aceasta pentru că nu avem de unde să ştim cu ce sumă ar putea contribui fiecare entitate administrativ-teritorială. Ar trebui văzut cu ce grad de îndatorare se confruntă fiecare administraţie locală pentru că avem un plafon şi acesta nu poate fi afectat", a spus Boc.

Şova l-a aprobat pe Boc, susţinând că statul nu va putea să îşi asume integral finanţarea acestui proiect şi că, într-adevăr, s-ar impune o contribuţie din partea autorităţilor locale, însă a respins accesarea fondurilor europene. "Sunt de acord că statul nu are bani şi că toată lumea trebuie să contribuie, însă, un lucru aş vrea totuşi să menţionez. Până în 2018, România a pierdut dreptul să mai acceseze fonduri europene pentru acest proiect. În 2012 aveam posibilitatea să negociem traseele din România, pe reţeaua TEN-T, dar fostul ministru Alexandru Nazare s-a dus şi a propus alt traseu, care viza varianta Mureş-Iaşi. Prin urmare, finanţarea aceasta ce implică traseele transeuropene a fost ratată, dar avem, în schimb, posibilitatea să apelăm la o serie de facilităţi transfrontaliere, ce vizează finanţări pentru tronsoane precum Borş - Suplacu de Barcău. De altfel, pentru acest tronson chiar sper să obţinem nişte bani. Pentru restul din proiectul autostrăzii nu ne rămâne altă soluţia decât concesiunea. Parteneriatul public-privat ar fi prea scump pentru noi, iar asta pentru că, deşi investitorul se angajează să plătească lucrarea în procent de 100%, tot de la stat ar trebui să-şi recupereze ulterior cheltuielile, şi încă dublu", a subliniat Şova.

Varianta concesiunii ar presupune, de asemenea, o contribuţie din partea statului, însă, numai în procent de 49%, restul de 51% fiind în sarcina investitorului. Acest procent poate fi împărţit cu autorităţile locale din teritoriu, a subliniat Şova, cum de altfel, a propus şi Boc. "Vom vedea ce schemă de finanţare putem găsi. Chiar dacă în prezent multe din autorităţile locale sunt datoare, în decurs de doi-trei ani, acestea îşi vor stinge datoriile şi apoi cheltuielile pentru autostradă ar putea deveni o prioritate şi pentru ele", a spus Şova. Marele absent de la această întâlnire a fost preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, fiind plecat din ţară. În schimb, a fost prezent vicepreşedintele Ioan Oleleu. Acesta i-a transmis lui Şova că administraţia judeţeană nu îşi permite să contribuie financiar la acest proiect. "Consiliile judeţene au bugete mici, nu îşi pot permite astfel de cheltuieli, mai ales că au foarte multe alte priorităţi şi obligaţii", a spus Oleleu.

Preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, Ioan Cindrea, a spus, în schimb, că este gata să susţină acest obiectiv de infrastructură, chiar dacă judeţul său nu e parte din regiunea Nord-Vest. "O mică parte din traseul Autostrăzii Transilvania trece printr-o zonă din judeţul nostru. Mi se pare firesc să ne implicăm, cu atât mai mult cu cât, această zonă este cea mai săracă din judeţul nostru. Autostrada ar ajuta-o să se dezvolte foarte mult şi vom face tot posibiliul să susţinem proiectul", a spus Cindrea.

Deputatul UDMR de Cluj, Mate Andras Levente, a adăugat că Uniunea va susţine autostrada. "Ungaria a ajuns cu autostrada M3 foarte aproape de Borş. S-au oprit la 10 km distanţă, pentru că nu aveau la ce să se racordeze", a spus Mate. Senatorul de Satu Mare Marian Valer a subliniat că este mare păcat că, deşi au existat foarte mulţi lideri politici ardeleni în toate guvernele de după 2003, de asemenea şi lideri în justiţie şi în serviciile de informaţii, Autostrada Transilvania nu a fost dusă la bun sfârşit. "Culpa ar trebui să fie a tuturor. Este un eşec al nostru, al ardelenilor. Unde au fost toţi parlamentarii noştri, unde a fost premierul Emil Boc, unde au fost miniştrii ardeleni Vasile Blaga, Ioan Rus, şefii de servicii de informaţii Virgil Ardelean, George Maior, şefii din justiţie Ilie Botoş, Codruța Kovesi şi alţii? Cer să se facă o comisie parlamentară de anchetă şi să fie traşi la răspunder toţi cei responsabili de acest eşec", a comentat Valer.