Bloculeţele dintre case

Bloculeţele dintre case
Un proprietar de teren vrea apartamente pe Fagului fără spaţiu pentru trotuar şi distanţă legală faţă de vecinătăţi. Zona este una în care s-au construit locuinţe unifamiliale.

Fenomenul blocurilor între case s-a răspândit în oraş cu precădere în anii de boom imobiliar, dar şi după căderea pieţei proprietarii de case din noile extensii ale oraşului se pot trezi că în vecini apare un imobil de „locuinţe colective mici".

Proiectul de pe str. Fagului a fost prezentat la începutul săptămânii în şedinţa Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU) din cadrul primăriei, prilej cu care vecinii din zonă, proprietari de case, au venit să îşi „apere" strada. Planul Urbanistic de Detaliu realizat pentru proiect, care are ca beneficiar persoana fizică Radu Brie, vizează parcelarea unui teren de 1.400 mp şi construirea a trei imobile de locuinţe colective mici, pe str. Fagului nr. 45 A (zona Bună Ziua). Ar fi vorba de imobile cu demisol, parter şi două etaje, iar, conform proiectului, în cele trei clădiri ar fi realizate 18 apartamente. Potrivit reglementărilor în vigoare, zona permite ridicarea de construcţii cu două etaje, a subliniat Corina Ciuban, şeful direcţiei de Urbanism. Totuşi, membrii CTATU au constatat că proiectul are deficienţe.

„La str. Fagului nu aţi lăsat un m pentru trotuar. E obligatoriu să se prevadă spaţiu pentru trotuar la strada existentă", a subliniat arhitectul Adrian Iancu. Proiectul nu respectă nici "regula h/2", care prevede că amplasarea construcţiei trebuie realizată cu respectarea unei distanţe faţă de limitele parcelei de minim jumătate din înălţimea la cornişă a clădirii. Propunerea celor trei imobile de "locuinţe colective mici" cu 18 apartamente se află în dezacord cu modul în care s-a constituit deja zona. „Toţi vecinii dvs au locuinţe pentru o singură familie, acesta este caracterul zonei edificate. Dvs propuneţi o mutaţie substanţială, cu 18 apartamente pe o parcelă. Ar trebui să diminuaţi această densitate; se creează un mare decalaj între această propunere şi ceea ce există în zonă", a intervenit arhitectul Şerban Ţigănaş.

Cu toate că reglementările din zonă permit regimul de înălţime propus de beneficiar, vecinii din zonă, locatari de case, au venit în şedinţa comisiei citând din Hotărârea de Consiliu Local nr. 748 din 2006, prin care „se interzice realizarea de locuinţe colective mici între case familiale în cartierele tradiţionale ale oraşului, precum şi în zonele urbanistic închegate". „Dorim ca în zonă să se construiască locuinţe unifamiliale. Vă daţi seama ce trafic şi ce disconfort vor aduce 18 apartamente între casele noastre. Ei spun că au trei parcele de 400 mp, dar prin realizarea drumului suprafaţa de teren (construibil, n. red.) se reduce. Vor să construiască imobile de patru niveluri: demisol, parter şi două etaje. Investeşti bani, îţi construieşti o casă şi te trezeşti cu blocuri lângă tine!", s-a plâns unul dintre vecinii de pe latura estică, ce deţine o casă cu parter şi mansardă.

„Aici nu e, totuşi, un cartier tradiţional, e o zonă de extindere a oraşului. Nu se poate nici să ajungem să reglementeze fiecare pe parcela celuilalt", a intervenit Ligia Subţirică, arhitect-şef al municipiului. „Având în vedere că aici deja s-au construit locuinţe, case, noi considerăm că aceasta este o zonă închegată", a replicat o altă vecină, făcând referire la hotărârea CL care ar trebui să protejeze cartiele tradiţionale ale oraşului, dar şi zonele „închegate". Vecinii au atras atenţia şi asupra unor neconcordanţe între planşele prezentate de proiectanţi şi realitatea din teren, referitoare la regimul de înălţime a clădirilor din zonă şi la numele proprietarilor. După observaţiile membrilor CTATU şi intervenţiile locatarilor din zonă, comisia a decis că proiectul va reveni într-o şedinţă ulterioară, după ce arhitecţii şi beneficiarul vor găsi o formulă de reconfigurare a acestuia.

 

Comenteaza