Noua groapă ecologică, sabotată de propriul constructor

Noua groapă ecologică, sabotată de propriul constructor
De parcă problemele de stabilitate ale unui taluz nu erau suficiente, firma lui Ioan Bene, Napoca Construcţii S.A., a pus în pericol întreaga construcţie. Nu se ştie când va fi gata noua groapă de gunoi a Clujului şi se poate pierde finanţarea europeană.

Firma Cecon, care trebuia să stabilizeze în termen de 90 de zile taluzul afectat de o surpare de teren, nu şi-a făcut treaba. Între timp, proiectantul şi executantul lucrării se acuză reciproc pentru evenimentul neprevăzut. O ploaie mai serioasă a relevat o altă deficienţă de construcţie: utilizarea unor materiale neadecvate a dus la colmatarea sistemului de drenaj, iar, în loc să se scurgă, apa s-a acumulat în celula de depozitare, lucru constatat la faţa locului chiar de experţii Comisiei Europene şi ai Ministerului Mediului. Menţionăm că proiectul este finanţat, în proporţie de 70%, din fonduri europene. Pe traseul drumului de acces (subiectul unui contract separat tot cu Napoca Construcţii) s-au descoperit pungi de nămol şi se ia în calcul posibilitatea modificării traseului. Şi pentru a pune capac, chiar constructorul întregului Centru de Management Integrat al Deşeurilor, Napoca Construcţii (subcontractor al consorţiului de firme care au contractat lucrarea cu Consiliul Judeţean), a sabotat întregul proiect. Concret, firma condusă de omul de afaceri Ioan Bene, aflat în arest preventiv în dosarul de corupţie în care este implicat şi fostul şef al judeţului, Horea Uioreanu, s-a gândit că pământul necesar lucrărilor la noua pistă a aeroportului ar putea fi procurat din vecinătatea şantierului gropii ecologice şi, drept urmare, s-a apucat să mute un versant de deal cu totul. Numai că săpăturile au ajuns să pună în serios pericol stabilitatea întregii construcţii, drept urmare, Consiliul Judeţean (CJ) a amendat firma cu 60.000 de lei şi a făcut şi plângere penală împotriva acesteia, pentru refacerea terenului afectat.

Toate aceste probleme au determinat CJ c să sisteze plăţile până la remedierea tuturor deficienţelor, în special cele privind stabilizarea taluzului surpat şi refacerea sistemului de drenaj. Numai că, văzându-se cu robinetul financiar închis, constructorii au oprit şi ei lucrările. Drept urmare, în acest moment, pe şantierul noului centru de deşeuri nu mai lucrează nimeni, autorităţile au reuşit cu greu să găsească o firmă dispusă să facă o expertiză a întregii lucrări şi să ofere soluţii şi au pornit demersurile pentru o a treia amânare a termenului de finalizare, cel în vigoare, 19 octombrie 2014, nemaifiind viabil. Numai că proiectul, care iniţial ar fi trebuit finalizat în 2012, mai poate fi amânat cel mult până la finele lui 2015, de la 1 ianuarie 2016, cheltuielile pe Programul Operational Sectorial Mediu nemaifiind eligibile. „Orice depăşire a termenului de 1 ianuarie 2016 o vom plăti din fondurile judeţului, dar pentru orice pierdere ne vom îndrepta împotriva celor vinovaţi. În acest moment, din punct de vedere financiar, CJ nu e în pierdere. Am recuperat aproape tot avansul plus că avem garanţii de bună execuţie de 10% din valoarea contractului", a explicat şefa achiziţiilor publice din CJ, Mariana Raţiu.

Situația mai mult decât dramatică în care se află un proiect vital pentru locuitorii municipiului Cluj-Napoca, aflaţi în pericol de a nu mai avea unde să-şi depoziteze deşeurile, a fost relevată cu ocazia unei vizite pe care vicepreşedintele de foarte scurt parcurs al CJ, Mihai Seplecan, a efectuat-o la faţa locului însoţit de Raţiu şi de arhitectul-şef al judeţului, Claudiu Salanţă. Deşi, în urma atacării în contencios de către prefect a hotărârilor de CJ în urma cărora a ajuns vicepreşedinte al instituţiei, a rămas, cel puţin temporar, fără funcţie, Seplecan a decis să-şi continue vizitele la proiectele sensibile sau cu probleme ale judeţului. „E datoria mea, în calitate de consilier judeţean, să vin să supervizez ce se întâmplă cu banul CJ, care e stadiul lucrărilor. Luni voi merge la aeroport, apoi la Ic-Ponor", a explicat Seplecan. Deşi contractantul lucrării din zona comunei Feleacu a fost convocat în scris de Raţiu, a refuzat să participe şi să răspundă celor 17 întrebări pregătite de Seplecan, la care au răspuns doar Raţiu şi Salanţă, care au conturat fotografia de moment a acestui proiect.

 

Comenteaza