Tras de mânecă de parlamentari, prefectul de Cluj reacţionează pe tema gunoaielor

Tras de mânecă de parlamentari, prefectul de Cluj reacţionează pe tema gunoaielor
Prefectura Cluj va organiza vineri o întâlnire pentru constituirea unui grup de dialog social care să stabilească un management eficient de gestionare a deșeurilor în municipiu şi în judeţ.

Ca urmare a scrisorii deschise iniţiate de către deputaţii Steluţa Cătăniciu (ALDE), Csoma Botond (UDMR), Adrian Dohotaru (USR) şi Horia Nasra (PSD), având ca scop rezolvarea problemei deșeurilor de la nivelul local și al județului Cluj, vineri, de la ora 12:00, în sala mare a Palatului Administrativ, va avea loc o întâlnire privind constituirea unui grup de dialog social pentru stabilirea premiselor unui management eficient de gestionare a deșeurilor, care să presupună un procent mai mare de colectare selectivă și de reciclare, informează Prefectura Cluj.

La întâlnire au fost invitați să ia parte deputați și senatori clujeni, primari, consilieri județeni, consilieri locali, reprezentanți ai serviciilor publice deconcentrate, organizaţii nonguvernamentale..

Cei patru parlamentari au adresat o scrisoare deschisă către prefectul Clujului, Aurel Cherecheş, preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe şi primarul Clujului, Emil Boc, prin care le solicită să constituie un "grup de lucru interinstituțional care să se întâlnească regulat, nu doar în situații de urgență, cu scopul de a avea în viitorul apropiat un management eficient de gestionare a deșeurilor în judeţ".

"În 2009, cu sprijin financiar european, prin programul Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013, ne propuneam să realizăm în județul Cluj un sistem de management integrat al deșeurilor (SMID). Și astfel să ne aliniem regiunilor dezvoltare din Europa și preocupării acestora de implementare a politicii Uniunii Europene de prevenire și reducere a cantităților de deșeuri.

Doi ani mai târziu, în 2011, pe hârtie, visul SMID, aprobat spre finanțare, arată astfel: până în 2013 cele şase depozite neconforme din județ sunt închise și ecologizate, avem un depozit central județean, nou construit, cu stații de sortare și tratare bio-mecanică a deșeurilor, avem realizate trei stații de transfer în puncte strategice pentru colectarea deșeurilor din județ, toate dotate corespunzător, la standarde europene, avem realizate drumuri de acces la aceste obiective, se promovează compostarea individuală la sate și avem o colectare selectivă la nivelul gospodăriilor, implementată progresiv de la selectarea/colectarea deșeurilor pe patru fracții la cea pe şase fracții.

Suntem în 2017. Instituțiile statului își pasează responsabilitățile între ele, cetățenii au impresia că nu există o cale de ieșire din criză. Problemele care nu contenesc să apară îngreunează realizarea proiectului și afectează sănătatea oamenilor și mediul înconjurător. În lipsa unui SMID, avem la Cluj un lac de levigat, munți de deșeuri și poluare, și o bună parte dintr-un ghetou la mai puțin de 1.000 m de zona de depozitare a deșeurilor din Pata Rât.

Dincolo de problemele specifice, de la ignorarea specificațiilor tehnice și cerințelor de calitate în proiectare, execuție și monitorizare, incompetența sau dezinteresul actorilor implicați direct, la procesul îndelungat de desfășurare a achizițiilor publice, obstacolele birocratice în rezolvarea crizelor succesive, toată situația actuală a SMID Cluj putea fi evitată pe calea dialogului interinstituțional și a colaborării între factorii cu putere de decizie", se precizează în scrisoarea deschisă a celor patru parlamentari de Cluj.

Comenteaza