Creditele primăriei. Dobânzile au dispărut din contabilitate

Creditele primăriei. Dobânzile au dispărut din contabilitate
Primăria Cluj-Napoca a fost trasă de urechi de Curtea de Conturi pentru că nu și-a înregistrat în contabilitate dobânzile aferente creditelor pe termen lung. Ce credite are municipalitatea și ce rată plătește.

Raportul Curții de Conturi arată că la Primăria Cluj-Napoca s-au înregistrat, în 2016, prejudicii de 56 de milioane de lei și abateri economico-financiare de 110,7 milioane de lei. Raportul Curții este public și apare pe website-ul instituției.

Ne-a atras atenția faptul că, potrivit raportului, la municipalitate nu au fost înregistrate în contabilitate dobânzile datorate de entitate, aferente creditelor pe termen lung aflate în derulare. Suma este de 110 milioane de lei. Dacă tot suntem la capitolul credite contractate de municipalitate, haideți să vedem care este situația acestora.

Primăria a contractat un credit de 300 de milioane de lei de la CEC Bank, în 2011, iar banii au putut fi ridicați până în 2015. Creditul este angajat pe 30 de ani, așadar urmează să fie achitat până în 2041. Rata se achită trimestrial. Pe de altă parte, primăria mai are un credit de 150 de milioane de lei, luat în 2009, care urmează să fie achitat până în 2030.

Anul trecut, municipalitatea a achitat 29,4 milioane de lei ca rată de rambursare la bănci, iar anul acesta ar urma să plătească 29,2 milioane. După 2030, când se încheie rambursarea creditului de la BCR, primăria ar trebui să mai aibă de plată cel mult 15 milioane de lei pe an. În 2017, dobânda plătită a fost de peste 10,4 milioane de lei, iar în 2018 a scăzut la 10,3 milioane.

Mai poate lua primăria credite? Da, poate. Mult. Limita de îndatorare maximă permisă de lege este de 30% din veniturile proprii, iar ratele actuale reprezintă puțin peste 4%. O observație. Ambele credite pentru care Clujul plătește rate trimestriale au fost angajate pe vremea când primar era Sorin Apostu. Mandat scurt, credite lungi.

Creditul de la CEC Bank trebuia folosit pentru construirea Sălii Polvalente (a costat 87 de milioane de lei), modernizarea a 100 de străzi, plus amenajarea și modernizarea altora, reabilitarea termică a unor blocuri, modernizarea şi extinderea iluminatului public, construirea unui bazin de polo, respectiv cumpărarea de autobuze, troleibuze și tramvaie. Unele lucruri nu s-au mai finanțat însă de aici.

Cel mai evident este Centrul Cultural Transilvania, care nu există, deși s-au cheltuit din credit 557.842 de lei pe documentații premergătoare. Nici bazinul de polo nu e vizibil; acolo Clujul a cerut sprijin de la Compania Națională de Investiții, însă în final nu l-a mai primit. Patru tramvaie au fost cumpărate din credit, însă cele 40 de autobuze articulate, de la Solaris, nu au mai fost plătite din banii de la CEC Bank.

Comenteaza