Sticla nu e reciclabilă la Cluj

Sticla nu e reciclabilă la Cluj
Vereş:“Colectam selectiv şi înainte, la agenţii economici şi la puncte gospodăreşti”, Hosu - Rosal:“Am încetat această activitate de reciclare a sticlei pentru că nimeni n-o mai doreşte”.

 Colectarea deşeurilor de sticlă este prevăzută în contractul pe care companiile de salubritate urmează să-l semneze cu Primăria Cluj-Napoca. Colectarea selectivă pe care a demarat-o, deocamdată, în Cluj-Napoca, doar compania Brantner-Vereş , în zonele publice, nu se referă  şi la sticlă. Containerele în formă de clopot amplasate în mai multe zone din oraş sunt marcate pentru colectarea “hârtiei şi cartonului”, respectiv a “PET-urilor şi plasticului”, dar nu şi pentru colectarea sticlei. “Nu avem unde şi la cine să ducem sticla colectată, cea mai apropiată fabrică e la Constanţa. Pur şi simplu nu am avea ce face cu sticla colectată!”, spune directorul companiei clujene, Eugen Vereş, pentru ZIUA de CLUJ.

 

“în acest moment, nicio fabrică nu preia sticla, iar dacă o colectez eu, ce să fac cu ea? Fabricile care preiau sticla o preiau la sfert de cost de producţie şi nu e rentabil pentru noi”, spune şi Sergiu Hosu, directorul Rosal Grup Cluj. După semnarea contractului cu municipalitatea din Cluj-Napoca, în cele 90 de zile, cât au la dispoziţie cele două companii pentru a pune pe picioare reţeaua de containere pentru reciclare, Hosu spune că va încerca să vadă dacă preţurile pentru reciclarea sticlei se vor ajusta. “Dacă nu, vom lăsa sticla în rampa de gunoi”,  afirmă directorul Rosal Grup. “Noi am încetat această activitate de reciclare a sticlei pentru că nimeni n-o mai doreşte”, a conchis Hosu.

 

“Noi colectam selectiv şi înainte, la agenţii economici şi la puncte gospodăreşti”, a precizat Vereş. Colectarea sticlei pentru reciclare e obligatorie şi  stipulată în caietul de sarcini în baza cărora Rosal şi Brantner-Vereş au câştigat licitaţia de colectare a gunoaielor. “Colectarea sticlei este prevăzută în ultimul caiet de sarcini”, a declarat un angajat al Primăriei Cluj-Napoca. “Prin caietul de sarcini, companiile au fost obligate să asigure colectarea de deşeuri menajere în două categorii: fracţie umedă şi fracţie  uscată. în consecinţă, materialele reciclabile ca sticla, plasticul, hârtia sau aluminiul, care formează tipul de deşeuri uscate, vor fi colectate la un loc”, a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, Oana Buzatu.

 

Una dintre puţinele societăţi din ţară care pot procesa şi valorifica deşeurile din sticlă este Gremlin Computers Constanţa. “Până acum n-am primit nimic din Cluj”, spune şeful depozitului, Dumitru Roşca. “Noi avem contracte cu o parte din fabricile de bere, colectăm sticlă de ambalaj şi din geam, o tocăm şi o transformăm în materie primă pentru ambalaje”,  spune Roşca. Este rentabil transportul deşeurilor reciclabile din sticlă ale clujenilor până în Constanţa? Pentru un kilogram de sticlă sortată firmele de salubritate primesc doar 3 bani, pe când kilogramul de sticlă nesortată costă un ban, potrivit lui Roşca. 

 

Cea mai mare firmă de reciclare a deşeurilor din Cluj, Rematinvest SA, nu şi-a propus niciodată să colecteze şi recicleze sticla; este o excepţie, având în vedere că Rematinvest colectează de la populaţie şi de la firme hârtie, cartoane, PET-uri, plastic şi metal. “Nu am avut baze specializate pentru colectarea şi sortarea sticlei”, a explicat proprietarul Liviu Ciupe. “Pentru hârtie sunt firme specializate, la fel pentru PET-uri şi pentru altele, pentru fiecare segment de reciclare care le colectează şi le valorifică”, a adăugat Ciupe.

 

Precizăm că primul caz din Cluj în care administraţia locală s-a lovit de imposibilitatea de a colecta şi revalorifica sticla a fost înregistrat în Gherla. Aici, administraţia locală a câştigat un proiect de colectare selectivă a gunoiului, în valoare de 780.000 de euro. Primăria a încheiat contracte cu Plabin SRL Dej pentru preluarea hârtiei şi a deşeurilor din plastic, dar sticla colectată nu a putut fi preluată de niciun operator.

în Gherla, în fiecare săptămână se strânge aproximativ un metru cub de deşeuri din sticlă.

 

 

Comenteaza