Podul Colectiviştilor va fi dãrâmat

Primãria Cluj-Napoca va dispune demolarea podului din cartierul Someşeni, chiar dacã este ultimul pod din lemn al oraşului care mai stã în picioare.

Primãria Cluj-Napoca va construi un nou pod în locul celui din cartierul Someşeni, cunoscut sub numele de Podul Colectiviştilor. Noul obiectiv va fi dat în folosinţã la începutul anului urmãtor şi presupune o investiţie de 3,2 milioane de lei. Podul, construit în perioada comunistã, facilita accesul agricultorilor din zonã la terenurile pe care le munceau, însã nu are valoare istoricã, spun specialiştii clujeni în materie. Cu toate acestea, locuitorii din zonã spun cã le va pãrea rãu dupã podul de lemn.

 

“Reabilitarea Podului Colectiviştilor se impunea, în condiţiile în care întreaga zonã a intrat într-un proces de modernizare, prin refacerea strãzilor amplasate pe malul drept al râului şi prin construirea în apropierea podului, pe malul stâng al Someşului Mic, a variantei ocolitoare de nord-est a municipiului, a Parcului Industrial Tetarom II, a staţiei de epurare. Vechiul pod de lemn va fi demolat deoarece aşa ne-au recomandat specialiştii”, a explicat viceprimarul Sorin Apostu.

 

Podul Colectiviştilor de peste râul Someşul Mic, de pe strada Cãpitan Grigore Ignat, este ultimul pod pe cursul de apã din municipiului Cluj-Napoca şi este amplasat la hectometrul 1007, în cartierul Someşeni. Podul are o lungime de 63,10 metri, o lãţime de şase metri şi este alcãtuit din diferite materiale de construcţii – preponderent lemn, dar şi metal sau beton.

 

Dupã reabilitare, noul pod, prevãzut cu trei deschideri inegale, va avea o lungime totalã de 60,14 metri, lãţimea totalã de 10,5 metri, din care lãţimea pãrţii carosabile este de şapte metri, corespunzãtoare la douã benzi de circulaţie şi douã trotuare de 1,50 metri fiecare.

 

“De lucrare se ocupã tot societatea Concefa Sibiu, cea care a realizat şi podul de la Napoca. Valoarea contractului este de peste 3,2 milioane de lei, cu tot cu TVA, iar termenul de dare în folosinţã este luna februarie 2009. Pot spune cã o sã-l termine şi pe acesta mai repede”, a precizat “vicele” Apostu. într-adevãr, şeful filialei Cluj a societãţii Concefa Sibiu, Claudiu Cionean, a confirmat pentru ZIUA de CLUJ faptul cã noul Pod al Colectiviştilor va fi dat în folosinţã cel puţin cu o lunã mai devreme. “Termenul este luna februarie, însã, oricum, în perioada de iarnã nu se lucreazã, aşa cã vrem sã-l terminãm şi pe acesta mai repede”, a afirmat directorul Concefa Cluj.

 

Potrivit istoricului Tudor Sãlãgean, nu existã alte poduri de lemn în oraş, acesta fiind ultimul, deşi fãrã valoare istoricã. “Nu este un pod care sã fie inclus în lista monumentelor istorice şi nu avem vreo informaţie care sã-i atribuie o valoare istoricã deosebitã”, a declarat acesta. Nici istoricul Vasile Lechinţan nu are informaţii privind Podul Colectiviştilor. Urbanistul Vasile Mitrea a declarat cã podul nu poate fi considerat monument istoric. Din aceste motive, niciunul dintre specialiştii consultaţi de ZIUA de CLUJ nu s-a putut pronunţa pentru varianta demolãrii sau a unei eventuale conservãri a podului.

 

Locuitorii din zona Podului Colectiviştilor spun cã acesta existã “de când e lumea” şi ar fi preferat ca vechiul pod sã rãmânã ca mãrturie a vremurilor pe care le-au trãit agricultorii din Someşeni. “Eu când m-am nãscut, podul era aici. Acum, dacã se face unul nou, e bine, însã trebuia sã rãmânã şi ãsta de lemn”, spune Marcela, o localnicã din Someşeni. “A fost alt pod înaintea                                 ãstuia, unul mai mic, dar l-a dus apa. ãsta de acuma a fost fãcut prin ‘68. Dacã ni-l demoleazã şi fac unul nou, e cam bai. N-o sã mai avem ce sã le arãtãm la nepoţi, cum se fãcea agriculturã mai demult la Cluj şi pe unde trec caii şi cãruţele, unde ne opream noi sã ne lãudãm cu recolta”, crede Pavel, unul din cei mai vechi localnici ai zonei.

 

Oamenii spun cã podul este foarte utilizat mai ales pentru mersul cu cãruţa sau cu animalele. Viorel, unul dintre cei care foloses des podul, precizeazã cã acesta îi este foarte necesar, întrucât în fiecare miercuri transportã cu cãruţa mãturoaie, pe care le vinde clujenilor. “Doamne fereşte sã ni-l demoleze, cã n-am mai putea ajunge la vecinii care stau de cealaltã parte a podului”, spune Ionel, un alt localnic. El a mai ãrturisit cã îi e drag podul, aşa vechi cum e, deoarece îi aminteşte de copilãria petrecutã acolo. “La podul ãsta m-am jucat de-a rãzboiul cu prietenii. Veneam cu bunicu’ la apã şi ne povestea de comunişti, pãcat cã n-o sã mai simţim mirosul de lemn putred”, mai zice Ionel.