Planul de măsuri antizgomot, “ascuns” în PUG

Primăria a aflat care sunt zonele poluate fonic din municipiu după ce a recepţionat harta de zgomot a oraşului. 70% dintre clujeni sunt poluaţi fonic.

Conform hărţii de zgomot, 70% dintre clujeni sunt poluaţi fonic. Diminuarea poluării fonice din Cluj-Napoca va fi reglementată prin noul Plan Urbanistic General (PUG), pentru realizarea căruia Primăria va organiza o licitaţie. Municipalitatea spune că este vorba despre prima abordare de acest gen din ţară şi că ar rezolva şi problema planului de măsuri antizgomot pe care municipalitatea trebuie să îl elaboreze conform legii.

 

Harta de zgomot a municipiului a fost afişată deja, în forma finală, pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca. Documentul stabileşte nivelul zgomotului pentru întreg oraşul. Conform hărţii, majoritatea locuitorilor din municipiu, aproximativ 70% dintre clujeni, sunt supuşi poluării fonice, după cum au precizat specialiştii Primăriei. Sursa principală a acestui fenomen o constituie traficul rutier excesiv.

De asemenea, şi în zonele căii ferate, a aeroportului şi a liniilor de tramvai se depăşeşte limita admisă pentru zgomot. Conform legislaţiei în vigoare, zgomotul general admis în oraşe nu trebuie să depăşească 35-40 de decibeli. Ceea ce trece peste 80 de decibeli este considerată poluare fonică periculoasă pentru sănătatea populaţiei.

Conform măsurătorilor efectuate, reprezentanţii municipalităţii spun că în zona aeroportului nivelul zgomotului depăşeşte 65 de decibeli, existând încărcături care ating chiar şi 80 de decibeli în zona adiacentă pistei.

 

“Pe artera de circulaţie E-V dinspre Oradea spre Dej, porţiunea din Bună-Ziua unde zona este tranzitată cu maşini de mare tonaj, dar şi pe alte străzi aglomerate, se depăşesc 50 de decibeli. Să nu mai vorbim de zona centrală. De asemenea, unde sunt linii de tramvai, dar şi de cale ferată, se depăşeşte nivelul de decibeli admişi prin lege”, au explicat reprezentanţii Primăriei.

Aceştia au adăugat că foarte mulţi cetăţeni fac reclamaţii în momentul în care se lucrează pe o stradă. “Aşa a fost cu lucrarea de lângă magazinul Billa, dar şi în momentul în care se repară străzile din oraş şi firmele lucrează la flux continuu. Noi am mers să efectuăm măsurători, însă măsurile care se iau în astfel de cazuri sunt constructive. Orar strict de lucru pentru societăţile de construcţie şi, în cazul în care nivelul decibelilor din zonă depăşeşte valoarea de 55 ziua şi pe cea de 35 noaptea, cetăţenilor li se indică să-şi izoleze fonic locuinţele”, au mai spus specialiştii Primăriei.

Aceştia au apreciat că anumite lucrări impun şi sacrificii. “Oamenii se plâng că au gropi pe stradă. Când vine firma să le repare, se plâng din nou că este gălăgie. Trebuie, însă, făcut un compromis”, au adăugat aceştia.

 

Harta de zgomot obligă autorităţile locale să ia măsuri de protejare a populaţiei (planul cu aceste măsuri trebuia finalizat până în 18 iulie 2008 – n. red.). Primăria este obligată ca în zonele foarte poluate fonic să redirecţioneze traficul, să stabilească sensuri unice, restricţii de viteză sau să interzică circulaţia unor anumite tipuri de autovehicule în intervale orare de vârf sau pe anumite artere, fie să monteze panouri fono-absorbante pe şosele pentru protejarea locuinţelor.

Deocamdată, Garda de Mediu spune că nu a început controalele pe marginea planurilor pentru combaterea zgomotului. “Harta de zgomot este foarte utilă. Joacă un rol important la eliberarea unor avize şi autorizaţii pentru diferite proiecte de dezvoltare ale Clujului. Spre exemplu, dacă într-o zonă foarte poluată fonic se intenţionează construirea unui cartier, trebuie analizat, pe baza hărţii, dacă aceasta mai suportă un zgomot suplimentar”, a explicat comisarul de mediu Stanislav Costa.

 

într-adevăr, pe aceste considerente, specialiştii Primăriei intenţionează ca, în momentul în care se va alcătui noul Plan Urbanistic General pentru Cluj-Napoca, acesta să cuprindă şi reglementări clare pentru diminuarea poluării fonice.

“Acest aspect va ţine loc de plan de măsuri pe care legea ni-l cere. Dacă în anumite zone se va impune clar, în stadiu de proiect, dar şi la faza de autorizaţie de construire, să se folosească materiale izolante în cazul unei zone unde se depăşeşte limita de decibeli admisă, atunci putem spune că am făcut deja ceva pentru clujeni. De asemenea, în zona de la aeroport, pe traseele rutiere, să se aplice acelaşi sistem şi să se stabilească exact cât şi ce se poate construi”, au mai spus reprezentanţii Primăriei.

 

Ce s-a făcut pentru combaterea zgomotului ambiental

 

Construirea de centuri/inele de ocolire (Centura B-dul Muncii - Apahida; Centura Vâlcele - Apahida; Inelul de ocolire de sud, pe traseul Someşeni - Borhanci - Calea Turzii - Capăt Mănăştur);

 Amenajarea de sensuri giratorii;

 Amenajarea de zone pietonale şi restricţionarea traficului în zona centrală;

 Amenajarea de piste pentru biciclete;

 Modernizarea parcului auto, prin introducerea de autobuze şi troleibuze mai silenţioase

Majoritatea proiectelor sunt însă în stadiu incipient, iar unele au termen de finalizare următorii patru ani.

 

Zgomotul dăunează grav sănătăţii

 

Conform specialiştilor, sunetele foarte puternice, între 80 şi 120 de decibeli, pot produce migrene, scăderi în greutate, greaţă, surditate, pierderea echilibrului, nervozitate, tahicardie, tulburări ale somnului, teamă sau nevroze.