Autostrada Transilvania, opritã de otrava de la Uzinele Chimice

O comisie de la Ministerul Mediului împreunã cu secretarul de stat Lucia Varga vor verifica sãptãmâna urmãtoare situaţia deşeurilor chimice periculoase aferente platformei industriale Turda. Aceasta, deoarece lucrãrile la tronsonul clujean al Autostrãzii Transilvania s-au intersectat cu un depozit istoric de substanţe chimice periculoase provenite de la Uzinele Chimice Turda.

Reprezentanţii Prefecturii au explicat cã este vorba despre un depozit de hexaclorciclohexan (HCH, cunoscut sub denumire de lindan - n. red.), îngrãşãmânt chimic declarat substanţã periculoasã şi nocivã. Descoperirea a fost fãcutã recent de o firmã subcontractoare a companiei Bechtel, la ieşirea din Turda, în timp ce fãceau sãpãturi de relocare a unor conducte pentru a pregãti zona aliniamentului autostrãzii.

Prefectul Cãlin Platon a declarat cã o comisie de la Ministerul Mediului coordonatã de secretarul de stat Lucia Varga va sosi pe 14 februarie pentru a analiza situaţia deşeurilor periculoase de pe platforma industrialã a Uzinelor Chimice Turda, dar şi a depozitelor istorice de HCH din zona municipiului Turda.

“în interiorul uzinelor de la Turda, unde activeazã acum o serie de societãţi, se aflã un depozit de 72 de tone de rodanurã de potasiu. De asemenea, solul este poluat cu o serie de compuşi periculoşi care se pot infiltra în pânza freaticã, dupã cum am fost atenţionaţi de specialiştii de la ape. De asemenea, se cunoaşte cã existã o serie de depozite de HCH, un compus asemãnãtor DTT-ului care se utiliza ca îngrãşãmânt, însã a fost interzis”, a declarat Platon.

El a adãugat cã s-a descoperit un astfel de depozit istoric în zona viitoarei Autostrãzi Transilvania de cãtre un subcontractor al Bechtel. “Neutralizarea acestor deşeuri necesitã investiţii consistente şi trebuie sã identificãm nişte soluţii de neutralizare. Dacã autostrada trece prin zona unui astfel de depozit este clar cã solul este infestat şi trebuie lucrãri de excavare. Eu nu sunt specialist, însã. De asta vin cei de la minister”, a adãugat Platon.

 

Garda de Mediu, în alertã

 

Oficialii Gãrzii de Mediu – Comisariatul Regional Cluj susţin cã au dispus încetarea lucrãrii pânã la verificãri tehnice şi analize ale substanţei descoperite.

“Ne-au spus cã fac lucrãri pentru a pregãti traseul pe care va trece autostrada. Deocamdatã nu avem date exacte dacã depozitul istoric de HCH este exact pe traseul autostrãzii. în mod normal, având în vedere existenţa depozitului istoric la ieşirea din Turda spre Mihai Viteazu, este nevoie de o evaluare tehnicã serioasã pentru orice fel de lucrãri, mai ales cã nu este vorba despre un sol normal, ci de unul contaminat”, a explicat comisarul-şef Mihaela Beu.

Pe de altã parte, comisarul adjunct Stanislav Costa spune cã existenţa depozitului de la Turda nu este o noutate, însã nu este în mãsurã sã comenteze dacã autostrada va tranzita tocmai zona contaminatã.

 

Depozitul de la ieşirea din Turda, confirmat

 

Reprezentanţii Primãriei Turda susţin cã situaţia depozitelor clandestine de HCH este efectuatã pe baza unor presupuneri legate de producţia combinatului chimic, dar şi de descoperirile de dupã 1990.

“Nu ştim exact unde au fost îngropate deşeurile de lindan. Lucrurile s-au petrecut înainte de 1990. Noi am fãcut o schiţã. S-a estimat producţia combinatului, dar şi deşeurile de HCH rezultate prin fabricarea de îngrãşãminte chimice. Existã trei astfel de zone, marcate, dar nu ne-am apucat de sãpãturi ample. Cea de la ieşirea din Turda a fost descoperitã în 2002-2003, când ţiganii s-au apucat de sãpat şi au vândut HCH ca îngrãşãmânt chimic. Toatã lumea a fost avertizatã, însã de atunci n-au mai fost probleme”, au explicat aceştia.

în plus, angajaţii spun cã în 2004 s-a discutat despre un proiect de mediu, evaluat la 3,4 milioane de lei pentru neutralizarea deşeurilor de la Turda, însã autoritãţile centrale nu au mai aprobat finanţarea de la bugetul de stat.

 

Bechtel pregãteşte aliniamentul în zona dealului cu HCH

 

în zona depozitului de la ieşirea din Turda, compania Bechtel are deschisã o staţie de exploatare. Surse de pe şantier ne-au confirmat cã s-a gãsit un praf alb care s-a dus la laborator pentru analize, însã nimeni nu a recunoscut oficial cã s-a gãsit lindan.

“Autostrada trece mai jos, pe unde este benzinãria Petrom, aproximativ. Noi ne vedem de staţia noastrã şi muncim, nu suntem autorizaţi sã vorbim cu nimeni”, ne-a declarat unul dintre şefii de echipã. Directorul de comunicare al companiei Bechtel, Bogdan Sgârcitu, nu a putut fi contactat pentru a oferi lãmuriri suplimentare vizavi de “ciocnirea” lucrãrilor din zona Turda spre Mihai Viteazu cu depozitul de lindan.

 

HCH-ul are efecte nocive asupra sãnãtãţii populaţiei

 

Conform unor analize efectuate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj, la Turda se gãsesc aproximativ 15.000 de tone de HCH continute in 60.000 de tone de amestec neomogen de HCH (cele de pe harta de la Primãria Turda – n. red.). Unul dintre depozite se aflã în interiorul platformei Uzinelor Chimice Turda (UCT).

Zeci de mii de tone de lindan sunt plasate la numai 20 de metri de apele Arieşului, fiind acoperite doar de un strat de 20 de centimetri de pãmânt. Altul este cel de la ieşirea din Turda, din care s-a amenajat un platou la poalele cãruia se cultivã în prezent legume.

Amintim cã efectele HCH au fost studiate de cãtre cercetãtorii americani. într-un studiu publicat în revista PubMed se aratã cã lindanul atacã grav rinichii şi ficatul, ducând la degenerarea ţesuturilor din aceste organe şi, implicit, la tumefierea acestora, adicã poate duce la apariţia bolilor cancerigene. De asemenea, contaminarea cu lindan duce şi la apariţia unor malformaţii la copii.