Află care sunt zonele contaminate ale Clujului

Află care sunt zonele contaminate ale Clujului
Ghidul Băncii Mondiale privind siturile industriale poluate cuprinde o hartă a municipiului Cluj-Napoca, în care sunt trasate porţiunile de risc.
Zonele industriale poluate din Cluj-Napoca au ajuns în ghidul Băncii Mondiale (BM) vizând managementul siturilor contaminate, adresat autorităţilor publice din Europa Centrală şi de Est. Reprezentanţi ai BM au fost, anul trecut, la Cluj pentru a se informa cu privire la planurile municipalităţii de reabilitare a zonelor contaminate din oraş, dar şi pentru a prezenta oportunităţile financiare pe care instituţia le oferă proiectelor din domeniu.

“Anul trecut, cei de la BM au fost prezenţi la Cluj şi s-au întâlnit cu primarul. Atunci ne-au anunţat că lucrează la respectivul ghid privind reabilitarea siturilor contaminate, adresat autorităţilor şi instituţiilor din Europa Centrală şi de Est. Cu prilejul vizitei la Cluj, reprezentanţii BM ne-au informat cu privire la finanţările pe care instituţia le oferă în ceea ce priveşte programul de management urban”, a explicat purtătorul de cuvânt al primăriei, Oana Buzatu. Aceasta a adăugat că, deocamdată, în cazul municipalităţii, există sursele de finanţare din fonduri structurale, care nu au fost epuizate, motiv pentru care soluţiile oferite de BM sunt de perspectivă.

Studiul privind managementul siturilor contaminate a fost realizat de către Departamentul de Dezvoltare Durabilă pentru Europa Centrală şi Asia din cadrul BM. Principalul obiectiv al studiului este de a oferi soluţii pentru una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă comunităţile urbane, în special cele din fostele ţări comuniste, unde zonele contaminate constituie o piedică importantă în procesul de transformare a pieţelor economice locale.

“Pentru localităţile care nu au un inventar al siturilor contaminate, un punct de plecare este cartarea fostelor zone industriale. După acest pas, datele istorice şi cele din planurile urbanistice pot fi utilizate pentru identificarea activităţilor poluante şi nepoluante din cadrul zonei contaminate. Apoi, o vizită pe teren poate releva dacă siturile industriale sunt sau nu folosite şi dacă acestea corespund planurilor de dezvoltare urbană a localităţii – dacă sunt semne vizibile de poluare, dar şi dacă se află în zone care permit reprofilarea activităţilor (de exemplu, cele situate în cartiere bine poziţionate)”, se arată în studiul BM.
La acest capitol este exemplificat municipiul Cluj-Napoca. Deşi studiul nu ia în discuţie siturile de la Cluj în mod particular, oferă ca exemplu o hartă a zonelor contaminate, indicând că în multe cazuri semnele de contaminare sunt vizibile şi cu ochiul liber. În cazul Clujului, deşi nu există inventar al siturilor poluate, datele din Planul Urbanistic General indică industriile poluante şi nepoluante din oraş. O hartă ar servi în acest sens municipalităţii pentru a gândi soluţii de recuperare a zonelor contaminate. Astfel, dacă lipseşte un inventar al siturilor contaminate, documentul întocmit de experţii BM relevă soluţia aplicată la Cluj: nominalizarea vechilor şi a noilor funcţiuni ale siturilor contaminate, dar şi a factorilor care le scad sau le sporesc valoarea de piaţă, ca o formă de catalogare a respectivelor situri. Odată contorizate, zonele contaminate pot fi înglobate în planurile locale de dezvoltare urbană, se arată în studiul BM.

“Nouă ne-a parvenit de curând acest document. Îl vom studia cu atenţie pentru a vedea în ce măsură utilizăm experienţele altor ţări. La Cluj-Napoca, un exemplu privind reprofilarea activităţilor din zona industrială e Fabrica de Pensule, unde, datorită crizei, un spaţiu industrial a fost transformat în spaţiu expoziţional şi ateliere de creaţie. Există şi alte astfel de proiecte de transformare a zonelor industriale – la fabrica Libertatea, dar şi pe alte amplasamente. De asemenea, în alte zone există proiecte imobiliare de reconversie, aprobate, însă blocate de criza economică”, au informat reprezentanţii primăriei.
Comenteaza