Clujul face primii paşi spre aeroportul regional
- Scris de Cosmina Fernoaga
- 01 Sep 2010, 23:53
- Administraţie
- Ascultă știrea
DISTRIBUIE
Aeroportul din Mureş, situat la o distanţă de circa 80 de kilometri, ar putea furniza pista secundară de aterizare pentru aeroportul clujean.
Soluţia juridică pentru modul de funcţionare a noului aeroport regional ar urma să fie identificată în urma unui studiu de oportunitate ce va fi elaborat până la finele acestui an. Preşedinţii Consiliilor Judeţene (CJ) Cluj şi Mureş, Alin Tişe şi Lokodi Emoke, s-au întâlnit ieri pentru a pune bazele asocierii între cele două instituţii. Ambii lideri au apreciat că cele două aeroporturi trebuie să-şi unească forţele pentru o dezvoltare comună.
Preşedintele CJ Mureş, Lokodi Emoke, împreună cu directorul Aeroportului Transilvania, Ştefan Runcan, au venit la sediul CJ Cluj pentru a se întâlni cu omologii lor, Alin Tişe şi David Ciceo. “Vrem să ne sprijinim reciproc pentru dezvoltarea ambelor aeroporturi. Ştiu că, dacă ne blamăm în continuare, nu vom avea nimic de câştigat. În schimb, dacă ne asociem, atunci vom avea tot interesul să nu ne mai blocăm şi să ne ajutăm unii pe ceilalţi”, a declarat Lokodi Emoke. Ea a precizat că este de acord cu găsirea unei soluţii juridice viabile astfel încât cele două aeroporturi să fuzioneze. “Rămâne să comandăm un studiu de oportunitate, care ne va spune exact ce formulă putem adopta. Fie ambele aeroporturi vor deveni o singură regie, fie societăţi private, ceea ce în cazul nostru este mai dificil, pentru că nu poţi transforma o regie într-o societate atâta timp cât nu are posibilitatea de a se autofinanţa exclusiv din resurse proprii. Rămâne să vedem cum e mai potrivit, după ce vom avea acest studiu de oportunitate”, a spus Lokodi.
De cealaltă parte, preşedintele CJ Cluj a informat că ideal ar fi ca pista aeroportului din Mureş să devină o secundară a aeroportului clujean. “Avem o distanţă de circa 80 de kilometri între cele două aeroporturi, motiv pentru care cele două obiective chiar ar putea fi exploatate în comun”, a declarat Alin Tişe. El apreciază că o variantă viabilă ar fi ca aeroporturile să aibă o conducere comună. “Ne-am gândit la un Consiliu de Administraţie care să se ocupe de gestionarea ambelor aeroporturi. Cred că aşa am putea promova o strategie comună de dezvoltare”, a explicat liderul CJ.
În prima fază, au fost desemnate două grupuri de lucru, din partea Clujului şi a Mureşului. Acestea vor fi formate din câte patru membri: directorii aeroporturilor, secretarii judeţelor, juriştii şi economiştii din cadrul celor două consilii judeţene. “Aceste comisii vor elabora actul de asociere între cele două instituţii, pe care îl vom aproba în şedinţă de CJ. Actul va cuprinde, desigur, şi procedurile privind organizarea unei licitaţii pentru angajarea unei societăţi care să realizeze studiul de oportunitate, care ne va spune exact forma juridică prin care cele două aeroporturi ar putea fi asociate. Studiul îl vom plăti în comun, câte 50% fiecare instituţie”, a afirmat Tişe. În opinia sa, până la începutul iernii soluţia juridică ar putea fi aprobată în ambele plenuri, astfel încât de anul viitor cele două aeroporturi să-şi dezvolte o politică de funcţionare comună.
Directorul Aeroportului Internaţional Cluj, David Ciceo, este pregătit de orice schimbare şi apreciază ideea de fuzionare a celor două obiective. “Ne aflăm la o distanţă de numai 80 de kilometri de aeroportul din Mureş, soluţii comune pentru cele două obiective se pot găsi”, a spus acesta. Directorul Aeroportului Transilvania din Mureş, Petru Ştefan Runcan, s-a arătat mai reticent, susţinând că e vorba strict de o soluţie politică ce ar urma să se ia prin negocieri între cele două consilii judeţene.
“Rămâne de văzut ce decizie se va lua. În ce ne priveşte, continuăm proiectul de dezvoltare a aeroportului din Mureş, la fel cum procedează şi Clujul. Noi nu avem nici o problemă să obţinem banii pentru proiectul de extindere a noii piste, pentru că una dintre condiţiile de a obţine aceşti bani (circa 40 mil. euro - n. red.) este ca aeroporturile să nu depăşească 1.000.000 de pasageri pe an, iar noi ne încadrăm în această categorie, pe când Clujul, nu”, a afirmat Runcan, corectat de Ciceo: în acest an, aeroportul de la Cluj se situează încă sub pragul de 1.000.000 de pasageri. “Nici noi nu vom avea nici o problemă în a obţine cei peste 20 de milioane de euro pentru investiţiile pe care ni le-am propus la aeroport (cale de rulare şi platformă de îmbarcare – n. red.)”, a mai spus Ciceo.
Preşedintele CJ Mureş, Lokodi Emoke, împreună cu directorul Aeroportului Transilvania, Ştefan Runcan, au venit la sediul CJ Cluj pentru a se întâlni cu omologii lor, Alin Tişe şi David Ciceo. “Vrem să ne sprijinim reciproc pentru dezvoltarea ambelor aeroporturi. Ştiu că, dacă ne blamăm în continuare, nu vom avea nimic de câştigat. În schimb, dacă ne asociem, atunci vom avea tot interesul să nu ne mai blocăm şi să ne ajutăm unii pe ceilalţi”, a declarat Lokodi Emoke. Ea a precizat că este de acord cu găsirea unei soluţii juridice viabile astfel încât cele două aeroporturi să fuzioneze. “Rămâne să comandăm un studiu de oportunitate, care ne va spune exact ce formulă putem adopta. Fie ambele aeroporturi vor deveni o singură regie, fie societăţi private, ceea ce în cazul nostru este mai dificil, pentru că nu poţi transforma o regie într-o societate atâta timp cât nu are posibilitatea de a se autofinanţa exclusiv din resurse proprii. Rămâne să vedem cum e mai potrivit, după ce vom avea acest studiu de oportunitate”, a spus Lokodi.
De cealaltă parte, preşedintele CJ Cluj a informat că ideal ar fi ca pista aeroportului din Mureş să devină o secundară a aeroportului clujean. “Avem o distanţă de circa 80 de kilometri între cele două aeroporturi, motiv pentru care cele două obiective chiar ar putea fi exploatate în comun”, a declarat Alin Tişe. El apreciază că o variantă viabilă ar fi ca aeroporturile să aibă o conducere comună. “Ne-am gândit la un Consiliu de Administraţie care să se ocupe de gestionarea ambelor aeroporturi. Cred că aşa am putea promova o strategie comună de dezvoltare”, a explicat liderul CJ.
În prima fază, au fost desemnate două grupuri de lucru, din partea Clujului şi a Mureşului. Acestea vor fi formate din câte patru membri: directorii aeroporturilor, secretarii judeţelor, juriştii şi economiştii din cadrul celor două consilii judeţene. “Aceste comisii vor elabora actul de asociere între cele două instituţii, pe care îl vom aproba în şedinţă de CJ. Actul va cuprinde, desigur, şi procedurile privind organizarea unei licitaţii pentru angajarea unei societăţi care să realizeze studiul de oportunitate, care ne va spune exact forma juridică prin care cele două aeroporturi ar putea fi asociate. Studiul îl vom plăti în comun, câte 50% fiecare instituţie”, a afirmat Tişe. În opinia sa, până la începutul iernii soluţia juridică ar putea fi aprobată în ambele plenuri, astfel încât de anul viitor cele două aeroporturi să-şi dezvolte o politică de funcţionare comună.
Directorul Aeroportului Internaţional Cluj, David Ciceo, este pregătit de orice schimbare şi apreciază ideea de fuzionare a celor două obiective. “Ne aflăm la o distanţă de numai 80 de kilometri de aeroportul din Mureş, soluţii comune pentru cele două obiective se pot găsi”, a spus acesta. Directorul Aeroportului Transilvania din Mureş, Petru Ştefan Runcan, s-a arătat mai reticent, susţinând că e vorba strict de o soluţie politică ce ar urma să se ia prin negocieri între cele două consilii judeţene.
“Rămâne de văzut ce decizie se va lua. În ce ne priveşte, continuăm proiectul de dezvoltare a aeroportului din Mureş, la fel cum procedează şi Clujul. Noi nu avem nici o problemă să obţinem banii pentru proiectul de extindere a noii piste, pentru că una dintre condiţiile de a obţine aceşti bani (circa 40 mil. euro - n. red.) este ca aeroporturile să nu depăşească 1.000.000 de pasageri pe an, iar noi ne încadrăm în această categorie, pe când Clujul, nu”, a afirmat Runcan, corectat de Ciceo: în acest an, aeroportul de la Cluj se situează încă sub pragul de 1.000.000 de pasageri. “Nici noi nu vom avea nici o problemă în a obţine cei peste 20 de milioane de euro pentru investiţiile pe care ni le-am propus la aeroport (cale de rulare şi platformă de îmbarcare – n. red.)”, a mai spus Ciceo.
DISTRIBUIE
Comenteaza
