Cei care vor să conteste o licitaţie vor plăti 2% din valoarea investiţiei

Consiliul Judeţean aşteaptă promulgarea Legii Parteneriatului Public-Privat pentru a realiza două proiecte aflate în stand-by: turnul de la stadion şi spitalul regional de urgenţă.

Legea Parteneriatului Public- Privat (PPP) se află pe masa preşedintelui României, Traian Băsescu, pentru promulgare. Daniel Buda, şeful Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, a afirmat că, deşi au existat o serie de neînţelegeri legate de obligarea societăţilor care contestă o licitaţie de a plăti 2% din valoarea proiectului, legea a fost acceptată. La Cluj, cel puţin trei proiecte “adormite” mizează pe această lege: spitalul regional de urgenţă din Floreşti, turnul de 24 de etaje de lângă Cluj Arena şi baza de antrenament de la Jucu.

Liderul Consiliului Judeţean (CJ), Alin Tişe, a anunţat că aşteaptă promulgarea Legii PPP ca să poată da drumul la licitaţii pentru atragerea de investiţii. Este vorba, în primul rând, despre proiectul turnului multifuncţional, de 24 de etaje, ce va fi alipit stadionului. “Ne va avantaja foarte mult această lege, pentru că ne oferă posibilitatea să negociem, să ne comportăm ca o societate privată. În cazul turnului, de pidă, să spunem că am cere o redevenţă de 200.000 de euro şi avem trei potenţiali investitori. Poate că din aceştia trei nici unul nu are posibilitatea să ne achite atâţia bani. Legea ne va permite să negociem un preţ rezonabil şi să alegem acea firmă care poate să ne dea cei mai mulţi bani”, a explicat Tişe.

În afară de turn, pentru care CJ speră să fie organizată o licitaţie încă din această tomană, apariţia Legii PPP va avea un efect benefic şi asupra spitalului regional de urgenţă proiectat în Floreşti, precum şi a complexului sportiv de antrenament de la Jucu, care iniţial fusese gândit ca parte a proiectului de reconstrucţie a stadionului. “În cazul spitalului regional, acum lucrăm la un caiet de sarcini. E puţin mai complicat pentru că vorbim de o investiţie imensă aici. Totuşi, sper ca din această iarnă să dăm drumul la licitaţie, pentru a coopta un partener privat. Şi în cazul complexului din comuna Jucu ne facem planuri. Acesta nu a rămas pe dinafară, chiar dacă până în prezent ne-am ocupat doar de stadion. Legea PPP ne va ajuta să găsim o soluţie pentru demararea acestui obiectiv”, a spus Tişe.

Legea aşteptată de şefii din administraţia publică locală are ca obiect de reglementare modul de realizare a parteneriatului public-privat privind proiectarea, finanţarea, construcţia, reabilitarea, modernizarea, operarea, întreţinerea, dezvoltarea şi transferarea unui bun sau serviciu public. Imediat ce va fi promulgată de preşedintele României, această lege va fi publicată în Monitorul Oficial. Săptămâna trecută, însă, preşedintele Traian Băsescu a propus o serie de modificări pe marginea acestui proiect de lege. În primul rând, el s-a referit la prevederea legată de garanţia de 2% din valoarea estimată a unui proiect pe care societăţile au obligaţia să o plătească în cazul în care se hotărăsc să conteste o licitaţie organizată de o autoritate publică. “Această măsură reprezintă o îngrădire a dreptului de acces la căile de atac în instanţă, fiind totodată incompatibilă cu Directiva 89/665/CEE. De aceea, este necesar să se elimine textul de lege vizat”, se preciza în cererea lui Băsescu.

Deputatul PDL Daniel Buda, care este şi preşedinte al Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, a afirmat că nelămurirea a fost soluţionată la nivel de Preşedinţie şi că, în final, Legea PPP a fost trimisă spre promulgare în forma iniţială. “Foarte multe ţări europene s-au dezvoltat pe această formulă de lege, iar acum, după ce ele au ajuns la anumite standarde, apar tot soiul de voci care vor să ne oprească pe noi să o adoptăm. Or, trebuie să se înţeleagă că această lege reprezintă şi pentru România o şansă de a marşa pe o serie de proiecte importante de dezvoltare regională. Ştiu foarte, foarte multe primării şi administraţii judeţene care stagnează cu proiecte evaluate la sute de milioane de euro din pricină că nu au un cadru favorabil care să le permită să coopteze o serie de investitori”, a spus Daniel Buda. În opinia sa, directivele europene nu ar trebui intrepretate doar în defavoarea României.

“Nu se poate spune că această garanţie de 2% pe care vrem să o impunem celor care ne blochează proiectele de investiţie este o piedică la căile de atac în instanţă. Pentru că şi instanţa pretinde plata timbrelor judiciare pentru fiecare cauză în parte şi nimeni nu se întreabă dacă toţi cei care au nevoie de instanţă au sau nu bani să plătească”, a precizat Buda. El a dat şi exemplul Franţei, care, deşi are pe rol peste 500 de proceduri de infringement declanşate de Comisia Europeană pentru violarea legislaţiei europene, continuă fără probleme să îşi implementeze propriile politici de dezvoltare. “În ce ne priveşte, situaţia va fi foarte clară. Cei care se înscriu la licitaţii de zeci sau poate sute de milioane de euro, dacă sunt convinşi că dreptatea e de partea lor, nu au decât să plătească această garanţie de 2% şi să depună contestaţii, pentru că nu au nimic de pierdut. Dar nu ne mai permitem să lăsăm posibilitatea oricui să vină să ne blocheze un proiect de investiţie numai de dragul unor afaceri şi interese personale”, a explicat deputatul.