Noul PUG trimite producţia şi comerţul “mare” la periferii

Investiţiile cu impact major nu vor fi amplasate în zone construite, ci la periferie, iar pe bulevarde se va putea construi mai mult şi mai sus.

Echipa care lucrează la actualizarea Planului Urbanistic General (PUG) a enunţat ieri viziunea privind modul în care vor fi aşezate pe harta oraşului zonele industriale şi cele de servicii, dar şi unde sunt văzuţi polii de creştere economică a oraşului.

“Fostul PUG a propus o viziune greşită privind dezvoltarea economică prin simplul fapt că nu s-a ţinut cont de universităţi, care sunt motorul oraşului. Chiar astăzi am avut o întrunire cu rectorii şi am convenit că Clujul are nevoie de un campus universitar adevărat. Prin noul PUG vrem să tranşăm potenţialul de dezvoltare al oraşului. O primă viziune deja enunţată este exploatarea culoarului est-vest, de-a lungul căii ferate”, a declarat ieri primarul Sorin Apostu. Potrivit arhitectului Adrian Borda, care face parte din echipa care lucrează la PUG, prin noul plan se propune un concept integrat de dezvoltare economică, parte a celui de dezvoltare urbană. Arhitectul Eugen Pănescu a explicat că oraşul trebuie să facă “saltul” peste calea ferată şi că în zona situată la nord de aceasta trebuie poziţionate activităţile economice. Această viziune este susţinută şi de nominalizarea nodurilor de transport intermodal de-a lungul căii ferate.

“Nu suntem un oraş de intelectuali, există şi o mare parte din populaţie angrenată în activităţi de producţie. În prezent, există o suprafaţă de 753 de hectare angrenată pentru activităţi economice. Zone active sunt pe 351 de hectare, pe 247 de hectare se înregistrează activitate economică redusă, iar pe alte 125 de hectare nu există activitate. Dintre acestea, 288 de hectare au potenţial pentru a fi transformate”, a menţionat Pănescu.

Arhitectul Borda a mai atras atenţia că, în ceea ce priveşte reconversia actualelor zone industriale, prin noul PUG vor fi trasate regulamente, iar prin negocieri urbanistice cu autorităţile publice se va decide modul de tranformare al acestora. Echipa PUG a stabilit şi polii de dezvoltare economică: în est, vest şi la aeroport - spaţii pentru logistică, producţie şi comerţ mare, iar în centru şi nord - dezvoltare integrată, zone mixte, servicii şi comerţ mic. Arhitectul Gheorghe Elkan a subliniat că, lăsând totul la imaginaţia politicului aflat în fruntea administraţiei, negocierile privind reconversia zonelor industriale s-ar putea să nu fie în interesul oraşului din punct de vedere al urbanismului. “Trebuie obligatoriu ca Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) să fie realizate cu studierea limitei”, a adăugat Elkan. De asemenea, arhitectul Şerban Ţigănaş a menţionat că este o condiţie obligatorie ca PUZ-urile privind reconversia zonelor industriale să trateze zone relevante din punct de vedere urbanistic.

Şeful Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV), Claudiu Coşier, a atras atenţia că PUG-ul propune o viziune de dezvoltare a oraşului care trebuie să ţină cont de obiectivele strategice ale Uniunii Europene (UE): prin funcţiunile propuse să existe şanse de dezvoltare pentru toată lumea.

“Clujul nu este privit în momentul de faţă ca centru multipolar. Este un sac, cu locuri în care dormim şi locuri în care muncim, despărţite de centru, unde mergem să bem o bere. Oraşul trebuie să se redefinească printr-o multitudine de poli de dezvoltare, pentru că riscăm altfel ca aceştia să se dezvolte în afara oraşului. Nu mi se pare fezabil să facem cartiere-dormitor fără să avem în vedere infrastructura de afaceri. PUG-ul trebuie să dea şi un semnal, mai ales că din 2020 va intra în vigoare la nivelul UE exigenţa de a consuma doar atât cât se produce. Accent trebuie pus şi pe transportul ecologic”, a completat Coşier. Directorul ADRNV a subliniat că oraşul are nevoie de un parc logistic, de un parc ştiinţific şi de un centru de afaceri pentru care sunt necesare 300 de hectare, respectiv câte 100 de hectare şi 20 de hectare.

“Avem nevoie şi de un centru expoziţional de interes naţional, pentru că altfel riscăm să ne pierdem locul doi pe ţară, pe care îl avem în prezent, după Romexpo Bucureşti, la acest capitol. Vorbim despre 450 de hectare de teren. Unde se regăsesc în prezent aceste funcţiuni? În acest sector, iniţiativa publică este esenţială. Dacă tratăm zona dintre aeroport şi centura ocolitoare ca una care să aibă funcţiuni de parc logistic, va fi şi în interesul proprietarilor de acolo. Dacă facem investiţii disparate, ca oraş nu suntem vizibili pentru investitorii din afară, în contextul în care nici nu suntem pe vreun coridor de transport european. Vorbim aici despre necesitatea unei flexibilităţi planificate. Alte sectoare care trebuie introduse în PUG sunt sănătatea şi IT-ul, care, pe lângă cele amintite, nu pot să lipsească de pe hartă”, a mai declarat Coşier.

Concluziile echipei PUG

1. Clujul trebuie să rămână un oraş deschis pentru investiţii externe şi interne, în zone potrivite în acest sens.
2. Dotări majore necesare: Centru de conferinţe şi congrese, Centru de expoziţii şi târguri, poli pentru învăţământ, IT, sănătate, servicii bancare, după caz, cu zona de cercetare aferentă.
3. Legătura între deblocarea traficului (mobilitate) est-vest şi nord-sud cu dezvoltarea economică este directă.
4. Reconversiile de suprafeţe industriale se vor face pe bază
de contracte individuale (între administraţie şi beneficiar) pentru negocierea interesului public, materializat in viitoare PUZ-uri.
5. Investiţiile cu impact major vor fi amplasate în zone propice,
nu în zone construite.
6. Zonele pentru întreprinderi mici şi mijlocii trebuie structurate în parcele flexibile, pregătite pentru producţie cu vânzare şi birouri proprii. Aceste zone ar trebui să absoarbă în timp afacerile care poluează zone rezidenţiale.
7. Pe artere care trebuie dezvoltate se vor acorda indici urbanistici favorizanţi în schimbul susţinerii interesului public.

Luminiţa SILEA, Kristina REŞTEA
luminitasilea@ziuadecj.ro, kristinarestea@ziuadecj.ro