Elveţienii trimit Clujul după turişti în Germania

Clujul ar trebui să se uite după turişti în "Germania, Germania, Germania", mizând pe moştenirea "imperială" şi pe trecutul legat de Imperiul Austro-Ungar, reco-mandă Daniel Buckhardt, directorul Institutului de Management Turis-tic din Bellinzona, Elveţia. La sugestia elveţienilor, municipalitatea clujeană ia în considerare identificarea unei formule de standardizare în domeniul ospitalităţii şi la Cluj, după model vest-european.

Studenţi de la Şcoala Superioară Hotelieră şi de Turism din Bellinzona, Elveţia şi directorul Institutului de Management Turistic din aceeaşi localitate, Daniel Buckhardt, au prezentat, ieri, la Primăria Cluj-Napoca, o analiză privind potenţialul de promovare a turismului de Cluj. Potrivit lui Buckhardt, studiul a fost sprijinit de primăria clujeană care a oferit o sponsorizare studenţilor elveţieni, analiza acestora oferind o bază pentru o viitoare strategie de marketing destinată promovării municipiului Cluj-Napoca. Managerul de proiect, Paolo Lunardi, şi asistentul Elena Pretat au explicat ieri că printre punctele tari ale Clujului se remarcă ofertele gastronomice tentante, cele culturale, dar şi faptul că oraşul este curat.

Pe de altă parte, studenţii elveţieni au remarcat că mai sunt şi multe lucruri de făcut. Intervenţiile propuse vizează schimbarea la scară mică, precum traducerea în engleză a meniurilor din restaurante pentru turişti (ceea ce nu se întâmplă acum în toate unităţile), dar şi transformări de amploare la nivelul ţesutului urban, cum ar fi extinderea zonelor pietonale. Un alt aspect este cel al standardelor de calitate de care trebuie să se preocupe proprietarii de hoteluri dar şi tour-operatorii clujeni, ca acestea să fie la nivelul celor din vest, consideră Daniel Buckhardt.

El a mai apreciat că, pentru a se vinde ca destinaţie turiştilor din Vest, oraşul trebuie să se asocieze cu alte destinaţii din Transilvania, cum ar fi Sibiul, chiar dacă acesta este un competitor real al Clujului. "Nu poţi oferi totul pentru toată lumea decât dacă eşti New York", a adăugat directorul Institutului de Management Turistic din Bellinzona. El a recomandat ca potenţial bazin de atragere a turiştilor spaţiul germanic. "Germania, Germania, Germania. Veniţi din Imperiul Austro-Ungar. Aveţi imobile cu arhitectură austriacă. Moştenirea istorică este un element care poate fi exploatat din punct de vedere turistic pentru că atrage oamenii. Astfel, vă indic această piaţă", a subliniat Buckhardt.

Viceprimarul Radu Moisin a declarat cu prilejul prezentării că municipalitatea nu i-a sponsorizat pe studenţii elveţieni cu bani, ci, printr-o colaborare cu Asociaţia Hotelierilor Clujeni, aceştia au beneficiat de expertiza organizaţiei, dar şi de cazare gratuită în municipiu. "Am citit deja acest studiu şi pot să vă spun că este un punct de pornire. Realizatorii studiului vor avea întâlniri chiar în această după-amiază (ieri - n. red.) pentru a stabili cu specialiştii clujeni, concret, modalităţi de implementare a concluziilor analizei. Noi analizăm posibilitatea introducerii şi la noi a standardelor de clasificare elveţiene din domeniul hotelier", a explicat Moisin.

Reprezentanţii Asociaţiei Hotelierilor Clujeni (AHC) consideră că un astfel de studiu poate fi util ca bază pentru o strategie de marketing care să atragă turişti la Cluj. "La Şcoala Superioară de Turism din Lausanne am făcut zeci de astfel de studii până se ajunge la o strategie de marketing. Trebuie să ne uităm în alte pieţe ca să atragem turişti la Cluj. Este bine că primăria se implică şi sprijină astfel de studii. Este un pas extrem de bun", a menţionat Roxana Ghiran, reprezentanta AHC.

Ursul carpatin pentru elveţieni

Reprezentanţi ai Facultăţii de Geografie au salutat, de asemenea, studiul şi s-au arătat interesaţi de o colaborare cu Institutul de Management Turistic din Bellinzona, Elveţia, pe partea de Geografie a Turimului. Ei au identificat chiar un element important pe care Transilvania ar putea să-l valorifice pentru a-i atrage pe turiştii elveţieni - ursul carpatin, pentru că elveţienii nu mai au urşi, au spus reprezentanţi ai facultăţii.

Luminiţa SILEA, Kristina REŞTEA