Clujul intră în licitaţia pentru aeroportul din Braşov

Licitaţia pentru concesiunea terenului pe care se va construi Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav se deschide în 1 iunie. Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, a anunţat că aeroportul clujean a fost curtat de o serie de investitori în vederea unei asocieri pentru a participa la această licitaţie. Directorul aeroportului clujean, David Ciceo, a afirmat că în perioada imediat următoare urmează să se fixeze condiţiile şi termenii juridici în baza cărora se poate intra în această licitaţie.

În calitate de regie, aflată în subordinea CJ Cluj, Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca are posibilitatea să se asocieze cu societăţile interesate să concesioneze terenul pus la dispoziţie de CJ Braşov, în parteneriat cu oraşul Ghimbav, pentru construcţia unui aeroport similar. Preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, a dezvăluit că o astfel de invitaţie a fost deja lansată din partea unor investitori intersaţi, fără a dezvălui însă şi numele acestora. "Sunt câteva societăţi care au interesul să construiască un astfel de obiectiv la Braşov, însă pentru a asigura mangementul au nevoie de specialişti în domeniu. Ca atare, au decis să se asocieze cu regia noastră (Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca), a spus Tişe.

Astfel, aeroportul clujean ar urma să devină partener în consorţiul care se va prezenta la această licitaţie. Termenii asocierii ar urma să fie stabiliţi în perioada următoare, a explicat directorul aeroportului clujean. "Încă nu avem stabilit nimic oficial în privinţa asocierii. Urmează ca cei din Consiliul Judeţean să ia o hotărâre în sensul acesta. Tot ce pot să spun e faptul că prin expertiza pe care o avem putem înregistra un real succes cu acest nou aeroport", a spus Ciceo. El a explicat că este o practică peste tot unde se nasc astfel de obiective, ca beneficiarii să solicite expertiza unor aeroporturi consacrate, pentru asigurarea unui management performant. "Când s-a pus problema să se realizeze aeroportul Ruse, administraţia de acolo a cerut, drept criteriu de participare la licitaţie, un partener care să aibă experienţă în mangementul aeroportuar. Tocmai de aceea, investitorii interesaţi de proiectul de la Braşov caută să-şi asigure un astfel de partener, care să aibă capacitate şi expertiză în domeniul aeroportuar", a comentat Ciceo.

În prezent, Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca a depăşit pragul de 1.000.000 de pasageri pe an şi se află într-un proces de dezvoltare, atât în ce priveşte infrastructura aeroportuară, cât şi în privinţa calităţii serviciilor oferite. Planul administraţiei braşovene este relativ similar. Conform documentaţiei de licitaţie, se urmăreşte construcţia unui aeroport internaţional care să permită decolarea şi aterizarea avioanelor din clasa "mediu curier" în vederea asigurării unui punct de legătură aeriană stabil şi adevat ca mărime, între zona deservită (judeţele Braşov, Covasna, Harghita) şi ţările Europei şi ale Orientului Mijlociu. Aeroportul ar urma să aibă o capacitate de 600.000 de pasageri pe an, într-o primă etapă. Ulterior, pe parcursul a opt ani, aeroportul ar urma să treacă de pragul de 1.000.000 de pasageri.

Preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu, a precizat că licitaţia din 1 iunie este a doua încercare de realizare a unui aeroport. "Am mai organizat o licitaţie, la care s-a prezentat un investitor canadian. Din pricina crizei financiare, nu şi-a mai permis să investească. Astfel, ne-am văzut nevoiţi să anulăm contractul de concesiune. Sper că de data aceasta vom avea mai mult succes, pentru că vorbim despre un proiect extrem de important pentru judeţul nostru", a declarat Căncescu. Conform procedurii de licitaţie, CJ Braşov, în parteneriat cu oraşul Ghimbav, ar urma să încheie un contract de concesiune de lucrări publice cu un investitor care se va angaja să asigure finanţarea, proiectarea şi execuţia aeroportului. Tot acestuia îi va reveni sarcina de a asigura funcţionalitatea aeroportului. "În calitate de concesionar, investitorul va obţine dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor şi de a încasa veniturile din activităţi conexe (servicii, publicitate, spaţii comerciale)", a spus Căncescu.