Ce drumuri clujene se fac cu bani de la Elena Udrea

Consiliul Judeţean (CJ) Cluj a solicitat finanţare pentru 160 km din drumurile pe care le are în administrare, însă ministerul a acceptat să includă în acest program 78,2 km. Explicaţia se leagă de faptul că toate costurile din studiile de fezabilitate, comandate de autorităţile locale, sunt mult mai mari decât cele estimate pentru drumuri similare din alte judeţe, conform datelor transmise de minister. Cluj-Napoca a obţinut finanţare pentru patru din cele şase drumuri pentru care a solicitat finanţare, însă edilul Sorin Apostu se declară mulţumit. Vicepreşedintele CJ, Radu Bica, a explicat, de asemenea, că lucrările de reabilitare angajate de minister vizează un total de 193,8 kilometri de drumuri - judeţene şi locale - şi că pentru început Clujul şi-a atins ţinta.

Programul de reabilitare şi modernizare derulat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) implică drumuri de interes local şi judeţean din 13 judeţe. Conform datelor transmise de MDRT, judeţul Cluj se situează pe penultimul loc (înaintea Bistriţei-Năsăud) în privinţa numărului de kilometri acceptaţi în acest program (193,8 km). Pentru judeţe precum Alba, Bacău, Timiş s-au admis în plus chiar şi câte 100 de kilometri. Aparent, Clujul pare să fie dezavantajat, însă numai până în momentul în care sunt dezvăluite valorile implicate pentru lucrările de proiectare şi execuţie. De exemplu, în judeţul Cluj ar urma să fie reabilitaţi 193,8 km, în timp ce în judeţul Alba vor fi reabilitaţi 326,1 km. Când vine vorba de costuri însă, pentru Cluj este estimată o valoare totală de 284.545.161 de lei, fără taxa pe valoarea adăugată (TVA), în timp ce pentru Alba estimarea ajunge la doar 257.513.709 de lei, fără TVA.

Vicepreşidentele CJ, Radu Bica, a explicat că programul ministerului a avut în vedere în primul rând studiile de fezabilitate propuse de autorităţile locale, precum şi valorile estimate pentru lucrări. "Principala condiţie pentru a fi acceptaţi în acest program era să deţinem studii de fezabilitate pentru toate drumurile propuse. În ceea ce ne priveşte am propus 160 de kilometri şi ni s-au acceptat 78,2 km. Dacă adăugăm şi drumurile de interes local, ajungem la un total de 193,8 km. Suntem foarte mulţumiţi că am obţinut şi atât pentru judeţul Cluj, având în vedere că pentru multe din drumurile pe care le-am propus în acest program, lucrările implicate sunt mult mai complexe şi deci mai scumpe, neputând fi comparate cu alte drumuri din judeţele învecinate", a explicat Radu Bica.

La rândul său, primarul municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu, a explicat că din cele şase drumuri solicitate, au fost implicate în programul ministerului patru artere importante, Borhanciului (3 km), Făgetului (3 km), Oaşului (3,1 km) şi Sf. Ioan (6,6 km). "Iniţial, am cerut finanţare şi pentru două artere mai mici, Gheorghe Doja şi Bethlen Gabor, care, în total, ajung la circa 0,7 kilometri. Nu cred că ne va fi foarte greu să găsim resurse să reabilităm pe cont propriu aceste drumuri, având în vedere că sunt destul de mici. Mă bucur că avem soluţie financiară sigură pentru cele patru artere mai mari, pentru că ne-ar fi fost foarte greu să ne descurcăm cu acestea. După ce va fi desemnat contructorul, vor începe şi lucrările, care ar urma să se întindă până în 2013. Clujenii vor putea circula astfel în condiţii normale", a declarat primarul Sorin Apostu.

Execuţia, în doi ani

Conform MDRT, licitaţiile pentru atribuirea contractelor vor fi demarate în perioada imediat următoare. Contractele de execuţie se vor derula pe doi ani, iar constructorii vor avea obligaţia să asigure un termen de garanţie de doi ani de la recepţionarea lucrărilor. Finanţarea este asigurată din creditul accesat de MDRT, care are obligaţia să-l restituie până în 2020.

Cosmina FERNOAGĂ, Luminiţa SILEA
cosminafernoaga@ziuadecj.ro, luminitasilea@ziuadecj.ro