Ce diferenţiază Clujul în competiţia capitalelor culturale europene

Edilul Sorin Apostu apreciază că avantajele municipiului Cluj-Napoca nu au cum să fie egalate de nici un alt oraş din România, chiar dacă în ultima perioadă s-au tot făcut speculaţii cum că titlul de capitală culturală europeană ar putea fi pierdut în favoarea Timişoarei sau a Iaşiului. Competiţia oficială pentru acest titlu se deschide în vara anului 2013, urmând ca oraşele concurente să fie evaluate începând din 2014 până în mai 2016, când va fi anunţat rezultatul final.

Municipiul Cluj-Napoca are un singur obiectiv semnificativ pe termen scurt şi mediu: câştigarea titlului de capitală culturală europeană în anul 2020. Primarul Sorin Apostu susţine că procedura de aplicare va începe chiar din vara anului 2013, moment în care oraşul va fi pregătit să intre în competiţie cu oricare altul din România. "Tot efortul nostru privind dezvoltarea infrastructurii culturale a oraşului este concentrat în această direcţie. Dacă România va fi nominalizată să participe la această competiţie, atunci procedura de selecţie a oraşelor concurente debutează în vara lui 2013. Până atunci, vă asigur că vom fi pregătiţi din toate punctele de vedere. Nu va exista nici un alt oraş care să poată să concureze alături de Cluj-Napoca", a apreciat primarul Sorin Apostu. Primul avantaj pe care municipiul îl are, în raport cu celelalte oraşe, implică modul de acţiune.

"Din câte am fost informat, în afară de Cluj-Napoca nici un alt oraş nu şi-a mai anunţat oficial intenţia de a câştiga acest titlu şi nici nu a întreprins vreo acţiune în sensul acesta, nici Iaşiul şi nici Timişoara. Este un prim avantaj al nostru. Avem înfiinţată o asociaţie care se ocupă exclusiv de elaborarea unei strategii culturale care să ne ajute să obţinem acest titlu. În paralel, am iniţiat un amplu program pentru dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii culturale şi cred că acesta va fi, de asemenea, un avantaj important greu de egalat", a comentat Apostu. Evenimentele de marcă ale Clujului, precum Festivalul Internaţional de Film Transilvania, dar şi Festivalul Internaţional de Film Comedy Cluj, care au deja un renume în ţară şi în străinătate, vor conta cu siguranţă în această competiţie, mai crede edilul. "TIFF-ul vine cu o experienţă de 10 ani în spate, mi-e imposibil să cred că vreun eveniment similar din ţară i-ar mai putea egala notorietatea", a spus Apostu.

În afara acestor festivaluri, primarul a amintit Zilele Clujului. "Desigur, la acest moment vorbim de un experiment, însă pe parcurs sunt convins că această sărbătoare a oraşului îşi va căpăta locul potrivit. La anul, vom avea o producţie mult mai reuşită, şi aşa va fi de la an la an. Pentru că nici renumitul festival de teatru din Sibiu nu a reuşit să rupă gura târgului chiar de la bun început. Cred că şi organizatorilor de acolo le-a fost dificil să convingă sponsori, autorităţi, mai ales că ei au stat foarte prost la capitolul infrastructură culturală. Dar bravo lor că în final au reuşit să ajungă până aici! Vă asigur că nu suntem cu nimic mai prejos decât ei, dimpotrivă", a apreciat edilul. Declaraţiile directorului festivalului de teatru din Sibiu, Constantin Chiriac, privind lipsa de perspectivă a Clujului la titlul de capitală culturală europeană, sunt considerate de Apostu "nişte răutăţi".

"Am văzut articolul în care domnul Chiriac spunea că nici un oraş din România nu are un proiect pentru a câştiga titlul de capitală culturală europeană. Deigur, domnul Chiriac este un manager şi un actor foarte cunoscut şi nu mi-aş putea permite vreodată să-i pun la îndoială calităţile, dar pot să-i transmit că în privinţa Clujului se înşală, asta dacă nu a dorit în mod voit să fie răutăcios. La fel de răutăcios aş putea să fiu şi eu, întrebându-mă ce şanse ar mai fi avut Sibiul în 2007 să devină capitală culturală europeană dacă domnul Johannis nu ar fi fost primar al Sibiului, dacă nu ar fi fost un bun ambasador pentru oraşul său, în raport cu comisia care a făcut selecţia pentru acest titlu?", a afirmat Apostu. El a adăugat că, atâta timp cât strategia culturală ce urmează să fie elaborată pentru câştigarea titlului de capitală culturală va fi implementată perfect, nu va exista nici un impediment pentru Cluj.

"Noi vom avea o sală polivalentă, un centru cultural performant, cinematografe, spaţii culturale adecvate pentru orice tip de eveniment social-cultural, şi aici amintesc doar cazinoul din Parcul Central, Bastionul Croitorilor, Turnul Pompierilor şi lista ar putea continua, fiindcă vom avea şi alte obiective pe care le vom reamenaja în sensul acesta, plus celelalte spaţii private care au aceeaşi destinaţie social-culturală. Tot ce ne lipseşte e să dezvoltăm bugetul pentru sectorul cultură, asta în ceea ce ne priveşte pe noi, consiliul local. De cealaltă parte, am pretenţia ca oamenii de cultură să devină mai activi, să-şi înţelagă rolul în tot acest proces şi să se comporte ca atare. Instituţiile lor au obligaţia să lanseze parteneriate şi proiecte comune. Nu avem de ce să nu reuşim", a spus edilul.

Cum câştigăm titlul de capitală culturală europeană

Selecţia pentru capitala culturală europeană se deschide în vara lui 2013. Mai întâi, România va avea obligaţia să-şi anunţe participarea în această cursă şi să fie nominalizată. Va exista o perioadă de 10 luni de la deschiderea competiţiei pentru depunerea aplicaţiilor. În a doua jumătate a anului 2014 urmează o etapă de preselecţie, apoi una de selecţie şi abia în luna mai 2016 va fi transmis rezultatul final. Propunerile vor fi evaluate de o comisie, formată din 13 experţi (membri ai unor instituţii europene, ai Comisiei Europene, dar şi ai Parlamentului European).