Model francez pentru Zona Metropolitană Cluj

Primarul Sorin Apostu a dezvăluit săptămâna trecută că începând din 2016 Cluj-Napoca se va transforma într-un centru metropolitan puternic, înglobând toate celelalte localităţi vecine. Zona Metropolitană Cluj (ZMC) nu va putea funcţiona ca o entitate de sine stătătoare în 2016, consideră deputatul Daniel Buda. În schimb, el spune că o reorganizare administrativă a Românie se va face, fie în 2016, fie în 2020, însă depinde de maturitatea partidelor politice. Modelul francez ar fi cel potrivit pentru zona metropolitană din Cluj, în aşa fel încât fiecare localitate să se poate dezvolta fără a se desfiinţa, afirmă primarul din Sânpaul, Ion Colceriu, preşedinte al Asociaţiei Comunelor din România.

Clujul va deveni, asemeni oricărui alt oraş important din lume, un adevărat centru metropolitan începând cu anul 2016, a atras atenţia primarul Sorin Apostu. El a adăugat că, deşi este greu de înţeles la acest moment, ideea că municipiul va ajunge să includă toate celelalte unităţi teritorial-administrative din vecinătate va fi primită foarte bine la momentul potrivit. "Ca oricare alt centru urban din lume aflat în plină dezvoltare, şi Clujul va asimila celelalte comunităţi locale vecine, cu bune şi cu rele. Acest lucru se va întâmpla chiar din 2016, când Clujul va deveni un centru metropolitan, aşa cum este şi firesc să fie. Chiar dacă primarii şi oamenii politici nu pot accepta acum acest lucru, vă asigur că cetăţenii nu vor avea nici un motiv să se împotrivească", a apreciat Apostu. Primarul nu a dorit să detalieze în ce fel se va face asimilarea comunelor din ZMC de către Cluj-Napoca. Apostu a precizat pentru ZIUA de CLUJ că o primă etapă constă în dezvoltarea de proiecte comune de infrastructură. Un prim exemplu ar fi proiectul la care administraţia locală clujeană lucrează pentru accesarea de bani europeni pe următorul ciclu de finanţare, proiect care vizează prelungirea liniilor de transport în comun în ZMC.

Deputatul Daniel Buda spune că nu vede o structură ca ZMC funcţionând de sine stătător în 2016. "Se poate produce o reorganizare administrativă în 2018, în 2020. Depinde de cât de mature vor fi partidele politice. Este adevărat că am iniţiat un proiect de reorganizare administrativă a judeţelor din România, care deocamdată a rămas în dezbatere. Nu înseamnă că PDL nu a fost matur, ci că era partener într-o coaliţie şi a trebuie să ţină cont de părerea celorlalţi. Sunt convins însă că partidele vor înţelege necesitatea regândirii teritoriului pentru că doar în acest fel se vor dezvolta unitar localităţile din ţară. Acseastă reorganizare se va produce în următorii ani", a apreciat Buda.

În schimb, Ovidiu Colceriu, primarul din Sânpaul şi preşedinte al Asociaţiei Comunelor din România, consideră că în prezent ar fi greu să gândeşti o organizare de sine stătătoare pe conturul ZMC. "Municipiul Cluj-Napoca ar putea îngloba localităţile din vecinătate, Apahida, Baciu, Floreşti, însă niciodată nu va avea nimic în comun cu localităţi rurale aflate la mai mulţi kilometri de centru, care au alt specific. Nu văd Consiliul Local Cluj-Napoca să se întrunească în şedinţă şi să stabilească când să se facă păşunatul sau când şi unde să se asigure adăpătoare pentru vite", a atras atenţia Colceriu. Ceea ce ar putea funcţiona pentru Cluj este aplicarea modelului de organizare din Ungaria sau Franţa. "Aici s-au păstrat comunităţile mici ca formă de organizare, însă se pune accentul pe asocieri între acestea. Comunităţile îşi păstrează prerogativele în faţa cetăţenilor, de a colecta taxele şi impozitele, de a oferi servicii, însă le pierd pe cele de dezvoltare a infrastructurii, care sunt cedate unei asociaţii regionale. Cum este la noi ZMC. Mai mult, o parte din aleşii locali au funcţii la nivelul unei astfel de asociaţii şi pot gândi proiecte integrate de dezvoltare a întregii zone", a subliniat Coleceriu.

Acesta a menţionat că doar zonele periferice municipiului Cluj-Napoca se pot integra, iar celelate comunităţi trebuie să-şi păstreze specificul, pentru că vorbim de o componentă pe care Uniunea Europeană pune mare accent şi alocă şi fonduri în acest sens. "Troleibuzul poţi să-l extinzi către Floreşti, Baciu sau Apahida, însă nu se justifică să-l duci până la Ciurila sau Sânpaul. Altul este gradul de aşteptare al cetăţenilor din aceste zone", a adăugat primarul. Colceriu a specificat că în prezent asociaţia ZMC, constituită în 2008 între Cluj-Napoca şi mai multe comune, a avut ca scop consumarea celor 82 de milioane de euro de către polul de creştere Cluj-Napoca. "Orizontul de aşteptare a fost foarte clar. Nici nu erau fonduri disponibile pentru alt gen de proiecte decât cele ale polului de creştere. La alocarea de fonduri nu se puteau face proiecte comune pe rural şi urban. Noi aveam proiectele noastre pe măsura 322. Nici n-au mai fost întruniri în cadrul asociaţiei. Sperăm că pe următoarea schemă de finanţare să se poată da fonduri pentru proiecte de infrastructură comune, nu doar pe simpozioane şi cursuri de formare, care nu înseamnă decât cheltuirea fără rezultate a unor fonduri", a apreciat Colceriu.

Şeful Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest, Claudiu Coşier, a declarat că pe următoarea schemă de finanţare europeană 2014-2020, ZMC va avea nevoie de un nou Plan Integrat de Dezvoltare Urbană. "Trebuie gândite alte proiecte şi va exista posibilitatea finanţării unor investiţii de infrastructură. Totul este ca municipiul Cluj-Napoca să aibă un plan de mobilitate urbană bine structurat. Pentru că pe astfel de proiecte se acordă şi banii", a precizat Coşier.

317 comune în asociaţie

Structura asociativă la nivelul Zonei Metropolitane Cluj (ZMC) a fost formată la finele anului 2008 - începutul anului 2009 pe modelul gândit de Consiliul Judeţean Cluj încă din 2006. Din ZMC fac parte în afară de municipiul Cluj-Napoca alte 17 comune din jur - Aiton, Apahida Baciu, Bonţida, Borşa, Căianu, Chinteni, Ciurila,Cojocna, Floreşti, Gârbău, Gilău, Jucu, Petreştii de Jos, Tureni, Vultureni şi Sânpaul. Comuna Feleacu a refuzat să adere, iar administraţia din Săvădisla urma să fie primită în asociaţie.