Pieţele volante aruncă în aer coaliţia la Cluj

Pieţe volante după modelul celei pe care Primăria o organizează astăzi în Piaţa Unirii ar trebuie iniţiate în toate cartierele clujene. Potrivit unei cercetări efectuate anul trecut la iniţiativa arhitectului Eugen Pănescu, din cadrul echipei care lucrează la actualizarea Planului Urbanistic General (PUG) Cluj, împreună cu mai mulţi colaboratori de la Facultatea de Sociologie, astfel de pieţe de vecinătate temporare ar trebuie organizate şi în timpul săptămânii. Studiul a pus pe tapet mai multe amplasamente din Cluj-Napoca care se pretează pentru vânzarea de produse agroalimentare.

Arhitectul Eugen Pănescu, din echipa care lucrează la actualizarea PUG, a elaborat în cursul verii 2010, împreună cu sociologul Norbet Petrovici, de la Facultatea de Sociologie a Universităţii Babeş-Bolyai (UBB), un studiu local privind implementarea unui program de comerţ în spaţiu public pentru produse agroalimentare direct de la producători. "Studiul propune pieţe săptămânale de vecinătate în diferite zone ale oraşului, ca alternativă la achiziţionarea din supermarketuri a produselor de sezon. Aceste pieţe nu e necesar să fie doar pentru sfârşitul de săptămână, ci şi în timpul săptămânii, prin rotaţie, pentru că nu o să fie suficienţi producători care să acopere simultan tot oraşul. Aşa, beneficiul unei pieţe de proximitate se împarte egal", consideră Pănescu. Arhitectul a declarat că în cadrul cercetării au fost realizate interviuri cu producători şi cumpărători din toate pieţele active la acel moment, având în vedere că pe lângă centrul oraşului alte zone pot fi activate în acest mod. "Astfel, fiecare zonă importantă a oraşului va putea avea un spaţiu cu identitate locală, în care, pentru o jumătate de zi, va fi creat un atractor social. După orele de funcţionare spaţiul revine la funcţionalitatea lui iniţială", a afirmat Eugen Pănescu.

Arhitectul a subliniat că nemulţumirile exprimate de UDMR Cluj în această săptămână legat de organizarea unei pieţe volante în parcarea din Piaţa Unirii, lângă Biserica Sf Mihail, sunt nejustificate. Acesta spune că astfel de pieţe temporare se organizează în toate oraşele europene, chiar lângă domuri, pentru că activitatea de comerţ temporar cu produse agroalimentare direct de la producători are o serie de beneficii. "Principalele capitole la care contribuie sunt sănătatea publică, promovarea economiei locale, coeziunea socială pentru vecinătăţi şi vitalizarea spaţiilor publice. Consider că acest fel de comerţ şi utilizare a spaţiului public este potrivit pentru Cluj-Napoca, un oraş care a demonstrat deja în ultimii ani deschidere şi progres vizibil spre normalitatea vieţii urbane, în comparaţie cu alte oraşe de acelaşi rang din ţară", a subliniat Pănescu.

Potrivit sociologilor Norbert Petrovici şi Aura Moldovan, de la Facultatea de Sociologie din cadrul UBB, ca posibile locaţii pentru pieţele temporare cei mai mulţi producători au propus zona centrală. "De asemenea, ca locaţii propice unei pieţe temporare au fost menţionate cartierele rezidenţiale, precum Bună Ziua sau Andrei Mureşanu, unde nu prea există spaţii publice, ceea ce face aproape imposibilă plasarea unei pieţe permanente. Amenajarea unei pieţe mobile în aceste cartiere oferă, totodată, locuitorilor posibilitatea de socializare. Zona rezidenţială Gruia, situată într-o arie mai înaltă a Clujului, dotată cu o singură linie de transport în comun, este, asemeni cartierelor Bună Ziua şi Andrei Mureşanu, propice amenajării unei pieţe temporare. În Gheorgheni, pentru populaţia îmbătrânită de aici deplasarea la alte pieţe constituie atât un efort financiar, cât şi unul fizic. Un alt cartier favorabil plasării unei pieţe temporare este Grigorescu, deoarece acolo există o singură piaţă mică, în partea de vest, care nu deserveşte toată zona, populaţia trebuind să se deplaseze până în Piaţa Mihai Viteazul sau în Piaţa Mărăşti. Se consideră că astfel de pieţe ar trebui să existe în primul rând în cartierele Iris şi Bulgaria, deoarece acestea sunt cartiere extinse, la marginea oraşului, în care nu toţi oamenii au posibilitatea de deplasare până în centru sau spre alte pieţe. Alte locaţii posibile sunt zonele din apropierea căminelor studenţeşti, precum Piaţa Lucian Blaga, din faţa Casei de Cultură a Studenţilor şi în Hasdeu", se arată în raportul de cercetare realizat de aceştia.

Primarul Sorin Apostu a anunţat săptămâna aceasta intenţia municipalităţii de a organiza o piaţă volantă sâmbăta, în parcarea cu barieră din Piaţa Unirii, între orele 7:00 şi 15:00. Iniţiativa a fost contestată de UDMR Cluj, care s-a plâns că piaţa a fost iniţiată lângă Biserica Sf. Mihail, urmând să creeze disconfort celor care frecventează acest monument istoric.

Unde ar trebui organizate pieţe volante la Cluj-Napoca

Cercetarea a propus o serie de noi amplasamente pentru pieţe volante, faţă de locaţii existente deja, modernizate, formale sau informale pentru comerţul cu produse agroalimentare în Cluj-Napoca. Noile locaţii temporare propuse pentru pieţe de vecinătate sunt: Hasdeu (intersecţia Hasdeu - Babeş), 7 străzi (Gruia), P-ţa Engels (A. Mureşanu), Piaţa Unirii / Bd. Eroilor, P-ţa Carolina (centru), P-ţa Liebknecht (Iris), P-ţa 14 Iulie (Grigorescu vechi), Groapă (Aurel Vlaicu nord), zona Iulius Mall (Aurel Vlaicu sud şi Gheorgheni), Ursus / Fabrica de Pâine (Între Ape, Plopilor, Grădini Mănăştur) "Aceste locaţii nu vor putea funcţiona simultan, nici nu e nevoie. Dar, dacă vor funcţiona, se va şti că, de exemplu, doar marţi este piaţă în Gruia, miercuri în Plopilor, vineri în Andrei Mureşanu, şi aşa mai departe. Cei mai mulţi oameni merg la piaţă o dată pe săptămână, însă, dacă va fi cerere, se poate oricând suplimenta. De asemenea, cred că acest program de pieţe trebuie început cu câteva locaţii, care să demonstreze că acoperă o cerere a vecinătăţii. Condiţiile de funcţionare sunt importante pentru impactul public şi mai ales pentru asigurarea producătorilor pentru o bună colaborare reciprocă", a precizat arhitectul Eugen Pănescu.