PSD Cluj: firmele abonate la banul public să salveze clădirile din centrul istoric

Consilierul local PSD Gheorghe Vuşcan a declarat ieri că va propune primarului Sorin Apostu o politică pro-cetate, pentru ca firmele abonate la banul public să refaţadizeze imobile din Cluj pe banii proprii, pentru a salva clădirile vechi din centrul oraşului, care sunt în stare avansată de degradare şi alungă turiştii, în loc să-i atragă înspre patrimoniul arhitectural incontestabil pe care Clujul îl are.

Consilierul local PSD Gheorghe Vuşcan a subliniat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că în prezent există cel puţin 125 de clădiri foarte frumoase în centrul oraşului, foste palate sau cu o arhitectură valoaroasă, care zac uitate sub faţade degradate, pline de igrasie şi nepuse în valoare. Un exemplu în acest sens, potrivit lui Vuşcan, ar fi palatele Szekely sau Perde din zona podului de peste Someş de pe strada Horea sau clădirea Continental de la kilometrul 0 din Cluj-Napoca.

Consilierul a declarat că în ultimii ani pe programele de refaţadizare lansate de administraţia locală sau de guvern s-a reuşit reabilitarea doar a peste 20 de clădiri din municipiu şi că, la modul în care se mişcă finanţările sau proprietarii, restul clădirilor din oraş, dacă nu se prăbuşesc de tot, vor fi reabilitate în decurs de 30-50 de ani. "Primăria nu o să aibă niciodată bani, proprietarii, la fel. Fiecare din firmele care se adapă din banul public trebuie să dea la schimb ceva cetăţii şi să restaureze o clădire-monument istoric pe banii lor. Apoi îşi pun acolo o plăcuţă cu numele societăţii, aşa cum se întâmplă şi în afară", a afirmat Vuşcan. Acesta a adăugat că primăria ar trebuie să fie cea care pune piciorul în prag şi adoptă o astfel de politică în favoarea oraşului, pentru a atrage cât mai mulţi turişti aici. Mai mult, consilierul a menţionat că va solicita şi primarului Sorin Apostu să adopte această politică pro-cetate.

Constructorii clujenii care au avut sau deţin contracte pe bani publici la Cluj nu sunt foarte încântaţi de iniţiativa consilierului PSD. Reprezentantul societăţii Napoca Construcţii, Ştefan Dimitriu, a spus că o iniţiativă de genul celei propuse de Vuşcan este mai delicată şi nu se poate traduce în practică în forma prezentată, deoarece ca să restaurezi clădiri-monumente istorice ai nevoie, ca societate de construcţii, să deţii anumite atestate, şi nu oricine poate executa astfel de lucrări. "Înseamnă că faci o separare între firme. Ai şi societăţi care execută lucrări de infrastructură care nu pot să reabiliteze clădiri istorice. Cu toate acestea, s-ar putea face altceva pentru salvarea clădirilor din centrul istoric. Primăria ar trebuie să facă o evaluare a clădirilor pe un interval de timp, 5-10 ani, iar firmele care beneficiază de servicii sau de bani publici să cotizeze într-un fond de reabilitare. Ar trebuie fixată o taxă, iar fiecare dintre companii să contribuie la crearea fondului de reabilitare pe care apoi primăria îl poate folosi pentru refaţadizarea clădirilor-monumente istorice", consideră Dimitriu.

Colegii săi de breaslă sunt mai reticenţi. "Noi avem investiţiile noastre proprii, ştim ce facem cu banii. Nu mi se pare firesc să ceară cineva să facem investiţii din banii noştri spre beneficiul altora, nu intră în atribuţiile noastre. Suntem companii private, societăţi comerciale. Desigur, se pot găsi formule pentru a contribui în folosul comunităţii - dacă se doresc sponsorizări, asta se poate discuta", a menţionat Mircea Timofte, preşedintele Consiliului de Administraţie al companiei Transilvania Construcţii. "Cei care fac astfel de declaraţii probabil că nu cunosc Legea 31 (privind societăţile comerciale - n. red.). Firmele se înfiinţează ca să facă profit. Acesta este scopul lor. Domeniul a trecut oricum printr-o perioadă dificilă, constructorii lucrează acum la zero", a spus un alt constructor care lucrează pentru autorităţile clujene, dar care nu a dorit să îi fie dezvăluită identitatea. "Nu mi se pare normal să lucrezi gratis pentru stat, ca în comunism. Nu ne permitem să lucrăm pe gratis, oricum firmele de construcţii lucrează aproape pe zero în această perioadă. Pe de altă parte, dacă cei de la PSD se referă la companii care au lucrat la stat cu mari beneficii, poate că acestea îşi pot permite şi să facă o faţadă. Numai că şi aici e o discuţie - multe dintre clădirile din centrul istoric sunt proprietăţi private. Soluţia este de a-i ajuta pe proprietari să facă lucrările, nu să se bage bani publici pentru proprietăţi private", este de părere Dorin Oltean, director al societăţii TCI Contractor General.

Primarul Sorin Apostu, a declarat ieri, pentru ZIUA de CLUJ, că propunerea consilierului Vuşcan nu stă în picioare. "Am patru constructori care lucrează cu primăria. Cum aleg clădirile din cele 100 de monumente istorice? De ce să fac una şi nu alta vor spune cetăţenii sau constructorii. Mai mult, dacă se fac pe cheltuiala firmelor aflate în contract cu noi, unii ar trebuie să pună mai mult, iar alţii mai puţin, în funcţie de lucrare. Nu este posibil aşa ceva", a replicat edilul.

Luminiţa SILEA, Kristina REŞTEA