Primăria a avizat doar o parte a pistei aeroportului

Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU) a primăriei a avizat la şedinţa de ieri doar o parte din Planul Urbanistic Zonal (PUZ) care reglementează dezvoltarea Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca în următorii 25 de ani. Este vorba despre amenajarea noii piste, etapa I, în suprafaţă de 2.100 de metri, tocmai pentru a nu bloca proiectul Consiliului Judeţean. Primarul Sorin Apostu a cerut însă proiectanţilor de la IPTANA să coreleze documentaţia cu noul Plan Urbanistic General (PUG) şi să obţină o înălţime clară pentru clădirile din zona conului de zbor, în aşa fel încât clujenii să ştie exact de la ce înălţime a construcţiilor este nevoie de avizul Autorităţii Aeronautice Civile Române (AACR).

PUZ-ul Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca a fost dezbătut ieri mai bine de o oră la şedinţa CTATU din cadrul primăriei. Cu toate acestea, arhitecţii din comisie au afirmat că aceasta ridică foarte multe semne de întrebare legate de etapele de dezvoltare a aeroportului, dar şi de circulaţiile propuse în zonă şi în incinta aerogării clujene.

Potrivit lui Radu Zus de la IPTANA, cei care au realizat PUZ-ul, acesta trasează parametrii maximali pentru dezvoltarea aeroportului clujean în următorii 25 de ani. Zona studiată prin PUZ este de 200 de hectare şi tratează atât proiectul noii piste de 3.500 de metri, devierea Someşului, cât şi circulaţiile auto din zonă. Documentaţia preia inclusiv proiectul de autostradă urbană prin sudul municipiului, care, conform primăriei, nu mai este de actualitate în forma cu patru benzi pe sens. De asemenea, documentaţia cuprinde şi restricţii de construire pentru proprietari în zona noii piste. Dacă acest obiectiv va fi construit la lungimea maximă de 3.500 de metri, atunci în Someşeni nu se va mai putea construi nimic pe o suprafaţă considerabilă de teren şi va fi nevoie şi de exproprieri suplimentare în această zonă unde este prevăzută suprafaţa de balizaj. Proiectanţii de la IPTANA au explicat că, în condiţiile în care se amenajează doar prima etapă, a pistei de 2.100 de metri, atunci nu este nevoie de ridicarea dreptului de dispoziţie al proprietarilor din zonă.

Primarul Sorin Apostu s-a declarat nemulţumit că PUZ-ul aeroportului este cel care ţine în loc avizarea noului PUG al Clujului şi a cerut proiectanţilor de la IPTANA să opereze o serie de corelări între cele două documentaţii. "Putem fi de acord cu prima etapă de dezvoltare a aeroportului, adică construirea noii piste de 2.100 de metri. Aceasta va permite aterizarea aeronavelor dinspre Apahida în orice condiţii atmosferice, lucru care nu poate decât să ne bucure. Trebuie însă să lămuriţi pentru această etapă zona din Cluj-Napoca pentru care este nevoie de avizarea construirii de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română. La Bucureşti, pentru acest aviz care se dă dintr-un birou se plătesc bani grei. De aceea vrem să stabilim clar şi să preluăm şi noi în PUG aceste prevederi, care este înălţimea unei clădiri de la care este nevoie de avizul AACR în cazul în care se doresc mai multe etaje. De astfel, PUZ-ul de la aeroport este cel care ne ţine în loc la avizarea PUG Cluj. Nu cred că vom reuşi, aşa cum ne-am propus, să aprobăm documentaţia în luna septembrie. Trebuie să lămurim toate chestiunile, înainte ca şi noi să mergem la AACR să avizăm PUG Cluj", a subliniat primarul Sorin Apostu.

Şeful de proiect al noului PUG, arhitectul Adrian Borba, prezent la şedinţa de ieri, a atras atenţia că este nevoie şi de o corelare a PUZ-ului aeroportului la nivelul circulaţiilor, în aşa fel încât calea ferată să fie luată în calcul pentru transferul pasagerilor, aşa cum este prevăzut aeroportul în PUG, ca un punct de transfer intermodal, dar şi circulaţiile cu mijloacele de transport la aerogară, plus cele pietonale din incinta acestuia. Pe planşe trebuie configurat şi viitorul parking de la aeroport. Borda a subliniat că, în ceea ce priveşte dezvoltarea ulterioară a aeroportului, adică continuarea noii piste de la 2.100 de metri la 3.500 de metri, este nevoie de lămurirea situaţiei legate de suprafaţa de teren din zonă unde trebuie impuse restricţii de construire. "Mai uşor este acum să declarăm un teren de utilitate publică şi să rezolvaţi problemele legate de circulaţii decât să ne trezim ulterior că vom crea un aeroport fără căi de comunicare cu oraşul. Trebuie lămurite chestiunile legate de servituţile aeronautice pentru noua pistă", a subliniat Borda.

Arhitectul Şerban Ţigănaş a menţionat că este vorba despre un proiect major şi complex, care nu poate fi avizat înainte ca toate instituţiile implicate să se aşeze la masă şi să îşi exprime un punct de vedere. Specialiştii CTATU au precizat că actualul proiect de deviere a Someşului va comporta foarte multe probleme legate de stabilitatea zonei şi ar fi mai indicată construirea unui pod pentru prelungirea pistei de la 2.100 la 3.500 de metri.

Astfel, CTATU a avizat proiectul noii piste a aeroportului, prima etapă de 2.100 de metri, tocmai pentru a nu bloca proiectul Consiliului Judeţean. Restul documentaţiei va face obiectul unei şedinţe viitoare, după lămurirea tuturor semnelor de întrebare. Radu Zus, din cadrul IPTANA, a declarat că la baza PUG stau studii şi un masterplan elaborare în ultimii cinci ani. "Toate proiectele legate de circulaţii, dar şi de amenajările din zona aeroportului au fost preluate. De asemenea s-au respectat exigenţele clare ale AACR legate de restricţiile de construire pe culoarul de zbor. Acestea spun clar că este nevoie de aviz pentru arealul de 30 de kilometri din mijlocul pistei de aterizare-decolare. Orice negociere a prevederilor standard ţine de administraţie, care poate să obţină derogări", a explicat Zus.