Omul care a negociat venirea Nokia condamnă autorităţile române

Acesta condamnă însă autorităţile naţionale şi locale că nu şi-au ţinut promisiunile din momentul în care s-a bătut palma cu Nokia pentru investiţia de la Jucu.

Nicoară a declarat ieri în cadrul unei conferinţe că nu îşi aminteşte foarte multe din contractul încheiat în urmă cu patru ani, dar a precizat că este vorba despre un contract confidenţial deoarece Nokia a cerut acest lucu. "Nu au dorit să-l facă public din cauza concurenţei. Să nu uităm că tot concurenţa a făcut plângeri la Comisia Europeană şi a acuzat că Nokia a primit ajutoare de la statul român, sub forma facilităţii acordării terenului de 90 de hectare de la Jucu. Dar aceste chestiuni s-au lămurit. Nu s-a acordat nici o facilitate", susţine senatorul.

Marius Nicoară a afirmat că în contract, din câte îşi aminteşte, nu a fost limitată perioada în care compania se angaja să stea în România, chiar dacă finlandezii aveau în momentul dechiderii fabricii un plan clar privind angajările pe cinci ani. "Noi am făcut calcule iniţiale privind investiţia de 30 de milioane de euro pentru infrastructura din parcul Tetarom. Am reuşit să ieşim mai ieftin, la 15-16 milioane de euro. În cei peste trei ani în care Nokia a stat la Cluj, statul român şi-a scos aceste cheltuieli. La fel şi compania, cheltuielile cu investiţia de la Jucu, sunt convins", a apreciat Nicoară.

Fostul oficial de la CJ recunoaşte că decizia Nokia de a închide fabrica de la Jucu este una economică, dar condamnă autorităţile locale şi naţionale în funcţie că nu şi-au onorat promisiunile legate de infrastructură făcute în momentul în care s-a negociat venirea finlandezilor la Jucu. "Toate componentele foto şi video ale telefoanelor trebuiau să se producă la Jucu dacă Nokia şi-ar fi adus furnizorii. S-a dovedit că şi creşterea TVA şi a contribuţiilor sociale a făcut restul investiţiei, a furnizorilor, nerentabilă. Autorităţile trebuiau însă să fie cu un pas înainte şi să reuşească popularea în 2013-2015 a parcului Nokia Village cu 9.000 de muncitori", a afirmat Nicoară.

Potrivit senatorului, primul semnal de alarmă pentru autorităţi s-a conturat la momentul în care ceilalţi furnizori ai companiei nu au mai venit. Acesta este însă convins că Nokia nu şi-a adus furnizorii pe suprafaţa de 60 de hectare din Tetarom III de lângă fabrică pentru că aceştia aşteptau să vadă că se dezvoltă "podul aerian, care tot vedeau că stagnează". "Nokia avea nevoie de avioane care să plece pline peste tot în lume şi care se întorceau pline cu materie primă pentru furnizori. Acestea nu pot să aterizeze pe pista pe care o are acum Clujul. Noua pistă era desenată, măsurată, unghiurile erau discutate deja cu Autoritatea Aeronautică Rutieră, soluţiile de deviere a Someşului erau pregătite. Totul era pus la punct, inclusiv mutarea centurii de ocolire a Clujului", a menţionat Marius Nicoară.