Nou pretext de defrişare a livezilor din Cluj

Jumătate din intravilanul Clujului este neurbanizat. De aceea nu se mai justifică extins oraşul cu alte suprafeţe destinate construcţiilor. Arhitecţii din Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU) din cadrul primăriei şi-au exprimat ieri viziunea cu privire la documentaţiile prin care beneficiarii solicită schimbarea încadrării unor terenuri situate în extravilanul oraşului: noul Plan Urbanistic General nu mai permite aprobarea unor astfel de proiecte.

Arhitectul Rareş V. Drăgan a încercat, ieri, să convingă CTATU să îşi dea acceptul pentru introducerea în intravilanul oraşului a unui teren de 17 hectare de pe Dealul Sf. Gheorghe, acoperit în mare parte de o livadă. Proiectantul a motivat că este vorba despre o intenţie nobilă a unui proprietar de a realiza pe respectivul proiect un ansamblu de locuinţe şi servicii după modelul unor dezvoltări similare durabile din Suedia. Mai mult, Drăgan a menţionat că proprietarul colaborează şi cu Universitatea Tehnică Cluj-Napoca pentru a derula în parteneriat un proiect de cercetare axat pe zona de 17 hectare pentru acumularea unui know-how privind dezvoltarea durabilă a oraşelor, fiind vorba despre un proiect-pilot pentru Cluj-Napoca, chiar pentru România. "Vremea speculei a apus, de aceea beneficiarul îşi doreşte să facă un habitat urban durabil şi să realizeze şi infrastructura necesară", a mai susţinut arhitectul în faţa specialiştilor din CTATU.

Arhitecţii din comisiei nu s-au lăsat însă impresionaţi de intenţiile "pilot" ale proprietarului. "În noul Plan Urbanistic General la care a lucrat şi Universitatea Tehnică, livezile şi pădurile au un regim special de protecţie. De aceea nu puteţi veni în faţa comisiei să mă convingeţi că faceţi o prezentare în mod onest", a atras atenţia arhitectul Eugen Pănescu. El a mai spus că în zona livezilor de pe Dealul Sf. Gheorghe s-au mai făcut defrişări şi este plin de case construire ilegal, pentru care ulterior se solicită intrarea în legalitate. În plus, arhitectul Adrian Iancu a subliniat că primele articole din Legea nr. 350 privind urbanismul şi amenajarea teritoriului enunţă principii care stau la baza dezvoltărilor imobiliare, printre care există unul care face referire la gestionarea raţională a teritoriului. "Teritoriul actual trebuie folosit eficient, intensiv, nu extensiv.

Nu putem extinde la infinit oraşul", a completat Iancu. În schimb, Pănescu a apreciat că specula imobiliară, din contră, nu a trecut şi că urbanizarea livezii propusă prin proiect este defavorabilă oraşului şi nu face altceva decât să amintească de alte exemple de gen din trecut şi anume de urbanizarea pădurii Făget, plină în prezent de blocuri şi vile. Nici arhitectul Şerban Ţigănaş nu a susţinut proiectul, identificând trei probleme generate de respectiva prezentare. "Extinderile intravilanului oraşului analizate în actualul PUG s-au făcut prin corecţii după principii logice. Trebuie luată în calcul folosinţa actuală a terenului. Dacă livada nu este folosită sau exploatată, este cu siguranţă expusă degradării. O altă problemă vizează dezvoltarea firească a teritoriului. Zona de S-V (vecină cu proiectul prezentat, pe care s-a propus o dezvoltare similar în momentul solicitării intrării în intravilan - n. red.) n-a produs efecte. Istoricul dezvoltărilor ultimilor 15 ani de la Cluj-Napoca ne arată că marea majoritate a Planurilor Urbanistice Zonale nu s-au concretizat, chiar dacă investitorii au adus garanţii faţă de capacitatea lor investiţională", a afirmat Ţigănaş.

Arhitectul Eugen Pănescu, care lucrează şi la noul Plan Urbanistic General, a mai ţinut să precizeze că jumătate din actualul intravilan al Clujului este neutilizat. "În aceste condiţii nu mai este nici un motiv pentru extindere pentru că există rezerve în actualul intravilan, mai ales cu atingere la calitatea peisajului", a completat arhitectul.

Viceprimarul Radu Moisin a luat act de opoziţia exprimată de arhitecţii din comisie şi s-a arătat nedumerit de modul de susţinere a documentaţiei. "Ce este pilot în această dezvoltare?", a întrebat Moisin. Arhitectul Rareş Drăgan a explicat că este vorba despre partea sustenabilă a proiectului, cartierul propus pe cele 17 hectare urmând să folosească sisteme autonome de utilizare a energiei. "Adică vorbim despre un ansamblu care va fi alimentat cu energie verde. Dar nu eu trebuie să vă spun acest lucru. Reveniţi cu poze din zonă, poate nu este toată suprafaţa acoperită cu livadă. Veniţi când sunteţi pregătit să răspundeţi exigenţelor formulate de membrii comisiei pentru Cluj", a completat Moisin. CTATU a respins ieri proiectul şi a recomandat revenirea cu o altă variantă.

Urbanizarea, inclusă într-o zonă specială în noul PUG

În noul PUG, Clujul a fost împărţi în trei perimetre: oraşul actual (unde vor exista defalcări pe locuinţe individuale), o zonă specială de urbanizare (în care sunt incluse şi zonele Soport şi Borhanci), de 2.143 ha, şi zona de restructurare, de 593 ha (suprapusă fostei zone industriale, plus un parcelar riveran arterelor de circulaţie).