Ce a adus 2011 Clujului din partea administraţiei judeţene

Inaugurarea stadionului Cluj Arena a fost, de departe, cel mai aşteptat moment al anului 2011 la Cluj-Napoca. Consiliul Judeţean (CJ) a atribuit contractul pentru realizarea acestui obiectiv, în urmă cu doi ani, consorţiului ACI Cluj - Transilvania Construcţii - CON-A Sibiu - Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN) - Dico&Ţigănaş - Bogart Construct - Das Engineering - Grup 4 Instalaţii. Tot în 2011, CJ a angajat şi alte proiecte costisitoare de infrastructură.

În primăvara lui 2009 vechiul stadion Ion Moina era demolat, pentru ca la 1 octombrie 2011 noul Cluj Arena să fie deschis publicului. Clujenii care au vizitat arena la deschidere au putut asista la o serie de momente festive şi competiţii sportive. La o săptămână distanţă, au fost organizate inclusiv două seri de concerte, la care au fost invitate trupe renumite, precum Scorpions şi Smokie. Investiţia totală în acest obiectiv a fost de peste 43 de milioane de euro, cu tot cu taxa pe valoarea adăugată (TVA), susţinută în proporţie de peste 70% din bugetul administraţiei judeţene, cu sprijin de la guvern în procent de circa 30%. "Este cea mai semnificativă investiţie angajată la Cluj în ultimii 20 de ani, atât ca valoare, cât şi ca importanţă, aprecia preşedintele judeţului, Alin Tişe, în momentul în care stadionul a fost deschis publicului.

O altă prioritate importantă pentru CJ a fost aceea de a continua şi în 2011 programul de modernizare a Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca. După finalizarea celor două terminale de pasageri, pentru sosiri şi plecări, planul administraţiei judeţene a fost acela de a construi o nouă pistă de aterizare-decolare, în lungime de 3.500 de metri, care să permită companiilor aeriene să opereze de la Cluj şi cu avioane de calibru mare, curse transoceanice. Anul acesta s-a atribuit contractul ce vizează o primă etapă din acest obiectiv. "Pista va avea în această etapă o lungime de 2.100 de metri, urmând ca anul viitor să continuăm până la 3.500 de metri", explica preşedintele administraţiei judeţene, Alin Tişe. Acest prim contract a fost adjudecat la începutul lunii septembrie de consorţiul Construcţii Napoca SA, Icco Systems şi Geo Arc SRL pentru suma de 32,4 milioane de euro, la care se adaugă şi TVA. Lucrările ar urma să se finalizeze până în vara anului 2012, conform contractului semnat pentru acest obiectiv. CJ are obligaţia de a finaliza procedura de exproprieri, în zona Someşului, în cazul în care intenţionează să deruleze şi cea de-a doua etapă a proeictului.

"Noi am demarat deja procedura de exproprieri şi sperăm că cei de la Direcţia Apelor vor reuşi să-şi finalizeze proiectul de deviere a Someşului în timp util. În acest fel, vom putea continua lucrările la noua pistă, pentru a ajunge la lungimea optimă, de 3.500 de metri", informa liderul CJ, Alin Tişe. Lucrările la pistă sunt susţinute din fonduri proprii, ale CJ şi ale Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca, în baza unui buget multianual. Tot în cadrul aeroportului, anul acesta a fost extinsă parcarea terană care în prezent numără peste 500 de locuri. De asemenea, a fost demarat proiectul pentru amenajarea unui sens giratoriu, care să faciliteze accesul în incinta aeroportului.

CJ a mai demarat o investiţie amplă în infrastructură, ce vizează, de această dată, modernizarea drumurilor judeţene. Două licitaţii au fost adjudecate în sensul acesta. Prima vizează un număr de peste 420 de kilometri, împărţiţi în cinci loturi, a câte cinci tronsoane fiecare, şi a fost adjudecată de consorţiul Kiat Group, Tehnic Asist, Damar Consult. De altfel, lucrările prevăzute în cadrul acestui contract au demarat în septembrie. Pentru a susţine lucrările de 80 de milioane de euro, CJ a angajat din resurse proprii un buget multianual (de patru ani). A doua licitaţie vizează un număr de 317 km, împărţiţi în patru loturi, a câte cinci tronsoane, şi a fost adjudecată de consorţiul Samus Construcţii, Construct Perom şi Viaprocons, la preţul de 47,6 milioane de euro. CJ va susţine şi aceste lucrări printr-un buget multianual.

Structurile subordonate CJ au continuat, la rândul lor, propriile programe de investiţii angajate. Compania de Apă Someş are în derulare un amplu program ce vizează modernizarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare, derulat cu fonduri europene, în valoare de circa 200 de milioane de euro. În 2011 Compania de Apă a semnat contracte pentru mai multe lucrări importante din cadrul acestui proiect, fie că e vorba despre modernizarea staţiei de epurare a Clujului, despre lucrările de racordare a zonei Dejului la sursa de apă din Tarniţa, la reţele extinse într-o zonă mărginaşă a Huedinului şi lista ar putea continua. Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului a continuat seria de investiţii în reabilitarea unor centre pentru copii şi adulţi, derulate în mare parte din fonduri europene. De asemenea, societatea Tetarom, controlată în mare parte de CJ, are pe rol un amplu proiect ce vizează realizarea celui de-al patrulea parc industrial în comuna Feleacu. În cadrul acestui proiect au fost atribuite contracte pentru elaborarea documentaţiilor tehnice, urmând ca anul viitor, după aprobarea finanţării europene, să fie demarată execuţia parcului industrial. O altă companie a CJ, Clujana, şi-a dezvoltat magazinele în trei puncte importante, Polus Center, Iulius Mall şi aeroport.