2011 la primărie: anul şantierelor, al panglicilor şi arestării edilului

Multe bune în Cluj-Napoca anul acesta şi una rea pe final de an. Aşa arată modul în care administraţia locală a gestionat bugetul de peste 840 de milioane de lei.

Străzile şi aleile dintre blocuri, iluminatul public, locuinţele, spaţiile de joacă şi locurile de parcare s-au aflat printre preocupările primăriei în 2011. Cu un strat de asfalt proaspăt şi cu un bec ecologic în cartierele oraşului s-a simţit că există o administraţie locală receptivă la dorinţele clujenilor. 2011 a fost însă anul în care s-au pus pietrele de temelie la proiecte importante, la care încă se adaugă cărămizi şi betoane: parcul central şi cazinoul, sala polivalentă, garajele de cartier, linia de tramvai, plus o schiţă a viitorului Centru Cultural Transilvania. Este anul care a adus şi cea mai terifiantă veste: arestarea primarului sub acuzaţia de luare de mită.

Asfaltul a ajuns în cartierele unde nu s-au mai perfectat modernizări de la construcţia acestora, iar lumina i-a luat prin surprindere pe clujenii obişnuiţi cu bezna între blocuri. Diferit şi Kiat, firmele câştigătoare ale contractului pe patru ani, de 600 de milioane de lei, pentru străzi, şi-au intrat în pâine şi au netezit aleile din Plopilor Vechi, Mănăştur sau Gheorgheni. Pe asfaltul prospăt primăria a trasat noi locuri de parcare dar a aşternut şi pavele poroase, amenajând locuri de joacă dotate de King Industrial, dar şi de Paneman şi Zielgler cu aparate de fitness. În centrul oraşului, primăria a reuşit să amenajeze noi pietonale după un proiect inedit: pe o stradă a pus piatră cubică, iar pe următoarea, asfalt. Este cazul arterelor dintre străzile Napoca şi Moţilor, dar şi al celor nepietonalizate din zona Pieţei Muzeului. Piatra cubică a fost furnizată de o societate controversată, Astor Com Târgu-Mureş, al cărei proprietar a fost trimis anul acesta în judecată de procurorii anticorupţie, dar care lucrează cu primăria clujeană din 2005. S-a dat în folosinţă noul spaţiu pietonal din zona Canalului Morii, din zona străzii Ferdinand, unde nu s-a reuşit amplasarea unor terase de alimentaţie publică şi crearea unui circuit de loisir.

Priorităţile Primăriei Cluj-Napoca pe 2011 au fost stabilite în funcţie de problemele reclamate de cetăţeni la întrunirile pe cartiere cu primarul Sorin Apostu, organizate la finele anului 2010. Anul a început cu direcţionarea a 37% din banii de la bugetul municipiului către proiecte de investiţii, dar s-a încheiat cu 17% sub ţintă.

La capitolul locuinţe şi urbanism, primăria a reuşit să construiască - prin reconversie funcţională de peste 2,5 milioane de lei, efectuată de Stoneco şi Construdava - un apartament la o concurenţă de opt pe un loc. Este vorba despre locuinţele sociale de pe Taberei şi Cojocnei, ale căror chei au fost repartizate anul acesta către 66 de clujeni de pe lista de priorităţi ce însuma aproape 500 de persoane eligibile.

A fost anul încurajării fitnessului în aer liber şi al locurilor de joacă cu pavele portocalii în cartiere. S-au investit sute de mii de lei în amenajarea unor noi parcuri cu terenuri de baschet, dotări pentru copii, aparate de fitness: Detunata, Tulcea, zona Bazei Unirea sau parcul Bibliotecii din zona Coastei, obiective pe care primarul Sorin Apostu le-a dat oficial în folosinţă clujenilor. Un al proiect important care a pornit la drum a fost cel pe fonduri europene pentru reabilitarea Parcului Central Simion Bărnuţiu şi a clădirii cazinoului, la care lucrează societatea ACI Cluj. Lucrările au ajuns la 60%, însă anul se încheie cu reproşuri din partea clujenilor şi a consilierilor locali faţă de modul în care s-au toaletat copacii din acest parc, dar şi al celui de abordare a aleilor pe care s-a turnat un strat consistent de asfalt.

La secţiunea parcări şi transport în comun, primăria a reuşit să pună pe picioare un nou parking în zona Băişoara, ridicat de societatea Construdava în asociere cu Stoneco, obiectiv care va fi terminat până la finalul anului, dar şi un alt parking în zona Mehedinţi, de 120 de locuri, în prezent în construcţie. De asemenea, a conturat alte două parkinguri în zona Mehedinţi - Parâng - Negoiu. Programul privind acordarea gratuităţilor şi a reducerilor la transportul în comun pentru pensionari, şomeri, elevi, studenţi, masteranzi şi doctoranzi a continuat şi anul acesta, primăria fiind de acord să subvenţioneze Regia Autonomă de Transport Urban Călători cu câteva milioane de lei pentru ca acest program să funcţioneze. Au demarat lucrările pe fonduri europene pentru modernizarea liniei de tramvai. Constructorii de la Swietelsky - Euroconstruct Trading - Transferoviar au reuşit să termine două segmente din primul tronson al liniei, încasând deja de la bugetul local peste 30 de milioane de lei. Chiar şi aşa, reproşurile clujenilor au curs pe adresa administraţiei locale, având în vedere că s-a lucrat noaptea, a fost gălăgie, iar traficul din oraş la anumite ore a fost blocat.

Primăria a declanşat anul acesta procesul de reabilitare termică a grădiniţelor, şcolilor şi creşelor din oraş, pentru reducerea cheltuielilor de întreţinere. Municipalitatea a organizat în 2011 trei etape de licitaţie pentru lucrările la şcoli, reuşind să facă o economie la buget de 1,5 milioane de lei. Valoarea totală a lucrărilor de reparaţii la cele 74 de unităţi de învăţământ a fost de aproximativ 8 milioane de lei, fără taxa pe valoarea adăugată, faţă de peste 9,5 de milioane de lei, cât a fost valoarea estimată iniţial. S-au introdus bune practici de nutriţie în bucătăriile unităţilor de învăţământ şi s-au demarat şi investiţii în dotările specifice ale unor şcoli din oraş - de exemplu, s-a inaugurat un atelier de diagnoză auto la Liceul de Transporturi.

La capitolul cultură-divertisment, anul se încheie cu relansarea proiectului Centrului Cultural Transilvania - sediu pentru Filarmonică. Primăria a semnat contractul de proiectare cu societatea VAAL Arhitectură şi aşteaptă în termen de şase luni proiectul propriu-zis pentru a scoate la licitaţie lucrările de construire a obiectivului de pe B-dul 21 Decembrie 1989. Sala polivalentă cu peste 7.000 de locuri de lângă noul stadion a început să-şi facă simţită prezenţa în oraş. Lucrările efectuate de CON-A Sibiu sunt, potrivit primăriei, la 50%, iar contractul încheiat de municipalitate a scăpat de presiunea procesului intentat de ACI Cluj, care a participat la licitaţia pentru amenajarea sălii polivalente şi a fost nemulţumită de decizia primăriei de a adjudeca contractul către CON-A la jumătate din plafonul estimat, peste 50 de milioane de lei.

Cu Florin Piersic pe cal, cinematograful Republica şi-a schimbat sigla şi faţa. A fost inaugurat şi primul cinematograf de cartier gratuit, cel din Mărăşti. Contractele de lucrări sau dotare au fost adjudecate către societăţi operate de proprietarul restaurantului Aroma, Călin Aşchilean (unde se ţineau chefurile de partid ale PDL sau ale primarului) dar şi ale şefului Casei de Cultură a Studenţilor, Adam Laszlo, preluată în administrare de municipalitate şi modernizată.

Pe lista proiectelor lansate anul acesta s-au aflat investiţiile de promovare a transporului cu bicicleta, pentru care s-a semnat contractul de finanţare europeană, dar şi cele de promovare a oraşului, tot pe fonduri europene, municipalitatea reuşind să iniţieze mai multe site-uri în acest sens, fără versiune în limba engleză, sau în curs de perfectare a acestora în limbi de circulaţie internaţională. Capitolul atragere de bani europeni a fost unul atent urmărit, municipalitatea făcând eforturi să semneze pentru cât mai multe proiecte din programul destinat polilor de creştere, printre care sistemul de ticketing, locuinţele sociale de pe Albac sau noile parcuri pentru industrii creative şi inovare, dar şi pentru informatizarea primăriei şi simplificarea relaţiilor cu cetăţenii prin mutarea acestora în mediul online.

Primarul Sorin Apostu a reuşit să iniţieze prima sărbătoare oficială a oraşului - Zilele Municipiului Cluj-Napoca, manifestare care a avut loc la finalul lunii mai şi începutul lunii iunie, înainte de derularea Festivalului Internaţional de Film Transilvania, fiind susţinută în principal din sponsorizări ale unor societăţi ca Ursus sau Coral Impex (care deţine contractul de dezinsecţie şi deratizare a municipiului). Administraţia locală s-a ţinut de trasarea unor linii importante pentru viitorul oraşului: statuarea intenţiei Cluj-Napoca 2020 - Capitală Culturală Europeană, strategie pentru învăţământul clujean în conformitate cu noua lege a educaţiei, corelarea programului companiilor de utilităţi pentru ca arterele din oraş să nu mai fie asfaltate şi apoi sparte pentru intervenţii a doua zi, experimente pentru restricţionarea circulaţiei prin Piaţa Unirii şi organizarea de evenimente la kilometrul 0, proiecte de întoarcere a oraşului cu faţa spre Someş prin crearea unor zone de promenadă, perfecţionarea sistemului de monitorizare video a principalelor intersecţii din oraş sau reorganizarea poliţiei comunitare într-una locală, mult mai aproape de problemele cetăţenilor. S-au organizat pieţe volante de cartier pentru promovarea produselor locale, dar şi pentru vânzarea brazilor de Crăciun.

Proiectele iniţiate de administraţia locală au fost susţinute de Consiliul Local, care a aprobat zeci de proiecte. Activitatea consilierilor locali a stat sub zodia majorităţii pe care PDL o deţine în acest consiliu: toate proiectele primarului au primit şi girul consiliului, chiar dacă au fost amendate de opoziţie. Unul dintre succesele USL de anul acesta, asumat public şi de conducerea PSD Cluj-Napoca, a fost salvarea a 20% din valoarea fiecărei străzi pentru care s-a demarat modernizarea, procent prevăzut în studiile de fezabilitate ca servicii de consultanţă, dar aflat în afara contractului încheiat pentru modernizarea străzilor din oraş cu Diferit şi Kiat. PDL a mai reuşit cu respectiva majoritate să creeze un duşman al binelui public, consilierul Steluţa Cătăniciu, pe care nu a pierdut prilejul să o împroaşte cu noroi pentru că ea critică puterea şi practicile acesteia. Ultimul preşedinte ales pentru a conduce şedinţele, Ionică Pop, a reuşit să aducă haosul privind derularea şedinţelor şi s-a jucat cu dările de cuvânt după cum i-a poftit inima.

Clujul, fără regulament ferm de urbanism şi gunoi colectat selectiv

Anul 2011 s-a încheiat cu un episod bulversant pentru clujeni: primarul Sorin Apostu a fost arestat şi acuzat de procurorii anticorupţie de luare de mită. Secundul său, Radu Moisin, a fost promovat ca primar interimar.

Primul anunţ făcut de Moisin în noua calitate a fost cel prin care a dat asigurări că toate proiectele iniţiate de Apostu vor continua în ritm susţinut. A promis şi o mai mare transparenţă în activitatea primăriei, pentru a para orice suspiciune a clujenilor, având în vedere decapitarea administraţiei clujene.

Ce nu a reuşit primăria să-şi pună pe lista cu realizări a fost Planul Urbanistic General (PUG), care trebuie să facă ordine în blocurile dintre case şi să genereze o dezvoltare coerentă a municipiului. Noul PUG a fost amânat pe 2012, din cauza procedurii greoaie de avizare, după cum au motivat oficialii instituţiei. Aceştia au anunţat că o dezbatere pe teme de mediu va fi organizată în 4 februarie, având în vedere încheierea etapei de consultări pentru obţinerea avizului de mediu. În ceea ce priveşte contractele de salubritate menajeră, chiar dacă primăria a reuşit să traseze graniţa gunoiului între societăţile Brantner şi Rosal, nu a reuşit să se achite de promisiunea privind colectarea selctivă a gunoiului.

În ceea ce priveşte locuinţele ANL pentru tineri nu s-a construit niciuna, iar la capitolul reabilitare termică anul a fost încheiat cu o iniţiativă electorală de scutire pe şapte ani de la impozitul pe clădiri a proprietarilor din clădiri reanvelopate, având în vedere că guvernul a tăiat aceste fonduri din care se reabilitau locuinţele. Străzile Oaşului, Borhanci, Sf. Ion şi Făget au rămas şi în acest an fără asfaltul promis. Samsung sau alt investitor după care delegaţiile primăriei au plecat pe bani publici în Coreea de Sud nu au mai venit în oraş. Cadastrul verde nu a mai ajuns pe site-ul primăriei, însă administraţia a avut grijă ca procentul de spaţiu verde pe cap de locuitor să fie de 25 de metri pătraţi, numărând şi pădurile Clujului. (D.A.)