“Votul ruşinii”: casele care au ieşit din ilegalitate, pe semnătura Primăriei Cluj

Consilierii locali au aprobat în şedinţa de ieri ultimul "val" de intrări în legalitate, înainte de intrarea în vigoare a ordonanţei care modifică legea urbanismului şi care interzice, din 2012, această practică. Din lista pregătită pentru şedinţa Consiliului Local (CL), un singur proiect nu a fost aprobat, cel ai cărui beneficiari sunt arhitectul Ionel Vitoc şi fostul director tehnic Mihai Mureşan. Proiectul a pierdut la distanţă de un vot "valul" aprobărilor.

Consilierii au deschis lista ultimelor subiecte de intrare în legalitate cu proiectul blocurilor ridicate fără autorizaţie pe strada Negoiu - Dimitrie Gusti, prima construcţie din Cluj-Napoca sancţionată de fostul primar Emil Boc cu amenda maximă de 100.000 de lei. Documentaţia nu avea nici o menţiune că ar viza autorizarea unor construcţii ilegale, aşa că a trecut fără probleme de votul CL. Cel mai îndelung negociat proiect a fost cel privind blocurile din Bună Ziua ale lui Vitoc şi Mureşan, care au ridicat două imobile cu 40 de apartamente, deşi autorizaţia de construire eliberată prevedea doar 32. Cele opt locuinţe în plus s-au obţinut prin recompartimentări, fără afectarea suprafeţelor construite, aşa că marea controversă s-a iscat, de fapt, în jurul unui alt aspect: depăşirea indicilor urbanistici. Iniţial calculaţi ca medie pe un teren de 10 ha, indicii au fost ulterior raportaţi la parcela achiziţionată de cei doi beneficiari, rezultând cifre mult peste cele aprobate.

Opoziţia a susţinut proiectul, invocând explicaţiile specialiştilor în urbanism din primărie. "Procentul de Ocupare a Terenului (POT) şi Coeficientul de Utilizare a Terenului (CUT) s-au calculat iniţial pe baza unei legi, care ulterior s-a modificat. Nu putem să le cerem acum să raporteze altfel suprafeţele, în funcţie de legea valabilă în prezent. Există un principiu în Codul civil: legea nu se aplică retroactiv", a susţinut consilierul PNL Steluţa Cătăniciu. Cu toate explicaţiile consilierilor USL, proiectul nu a trecut însă la vot. 13 consilieri au votat "pentru", 10 împotrivă şi doi s-au obţinut. Conform secretarului municipiului, pentru a promova proiectul avea nevoie de 14 voturi. Aşa că, în lipsa unuia dintre consilierii USL, Remus Lăpuşan, blocurile din Bună Ziua au rămas neaprobate.

"Am discutat în şedinţa Comisiei de Urbanism a consilierilor, la care a fost prezent şi dl. Lăpuşan, să aprobăm toate proiectele care nu depăşesc POT şi CUT valabile în zonă. În cazul blocurilor cu cinci, respectiv trei etaje de pe Negoiu, indicii sunt în regulă, pentru că beneficiarul a mai achiziţionat teren şi a demolat unul dintre blocurile începute (al treilea din ansamblul dorit de proprietar - n. red.). Pe de altă parte, imobilele din Bună Ziua depăşesc mult indicii avizaţi iniţial pe teren, iar principalul motiv este că hotelul construit tot acolo ocupă o suprafaţă foarte mare, aşa că are un mare impact în raportarea suprafeţelor", a explicat, după şedinţă, consilierul PDL Adrian Popa. Locuitorii care au achiziţionat deja apartamente în cele două blocuri şi au participat la şedinţa de ieri au susţinut că se vor adresa instanţei pentru ca blocurile să fie până la urmă autorizate şi ei să îşi poată intabula apartamentele. "Unul dintre motivele pentru care acest proiect nu a fost susţinut s-a legat de faptul că dacă ar fi fost aprobat ar fi creat un precedent periculos. După asta, şi alţi locuitori din zonă ar fi venit să ne ceară să le acceptăm creşterea posibilităţilor de construire", a completat Popa.

După ce proiectul din Bună Ziua, susţinut de consilierii locali din opoziţie, nu a trecut de votul CL, tocmai din cauza absenţei unuia dintre membrii USL, aceştia au devenit extrem de vehemenţi cu toate celelalte documentaţii care vizau proiecte de intrare în legalitate. Acestea au fost aprobate însă fără probleme, cu voturile puterii. În cazul casei ridicate fără autorizaţie de construire pe strada Dragalina, pentru ca votul să fie pozitiv, consilierii au mai cerut o declaraţie notarială pe proprie răspundere a beneficiarului că îşi asumă să locuiască într-o zonă expusă riscurilor alunecărilor de teren.