Care va fi soarta Cinema Arta

Proprietarii clădirii în care se află sala de proiecţie au amplasat nişte birouri în holul de la Arta, motiv pentru care cei de la RADEF au decis în urmă cu câteva zile să închidă cinematograful. Familia Sebestyen, proprietara imobilului, ar fi dispusă să mai găzduiască în sala care îi aparţine de mai bine de un an proiecţii în cadrul unor evenimente precum TIFF sau Comedy Cluj, însă cu condiţia să poată folosi dotările RADEF.

Andrei Sebestyen a declarat pentru ediţia din 20 februarie a ZIUA de CLUJ că a fost surprins de acţiunea RADEF şi că familia vrea să păstreze specificul cinematografic al spaţiului, dar încă nu are această posibilitate şi că în perioada festivalurilor de film ar găzdui proiecţii dacă le-ar fi lăsate dotările. "Aş fi de acord, cu singura condiţie să plătească dotările. Nu pot să le las gratis, sunt pe inventar", a declarat marţi Marius Iuraşcu, directorul RADEF România.

"Am dat în lucru să se calculeze exact valoarea lor, eu cred că e în jur de 5.000-6.000 de euro. Ar mai fi o soluţie, să plătească pentru ele ceva taxă, un fel de chirie. Eu, dacă le iau de acolo, le duc la un cinematograf din ţară, la Deva sau Alba Iulia, unde sălile sunt mult mai puţin înzestrate", a precizat directorul. "Trebuie să discutăm faţă în faţă. Nu suntem porniţi să refuzăm nimic, dar deocamdată nu ne-au comunicat direct dacă sunt de acord cu propunerea noastră, de a ne lăsa dotările pentru festivaluri", a replicat Sebestyen.

Pe site-ul cinema-arta.ro a fost postată o scrisoare adresată prietenilor cinematografului, semnată de Monica şi Andrei Sebestyen. "Având în vedere faptul că RADEF RomâniaFilm a decis să părăsească acest spaţiu, mai repede decât ne aşteptam cu toţii, ARTA va lipsi pentru o perioadă din peisajul cultural al Clujului, perioadă în care ne vom reorganiza", anunţă cei doi proprietari. Mai departe, se atrage atenţia că închiderea este "una temporară", că poate fi considerată drept un început pentru un spaţiu cultural al mai multor arte. "Mulţumim RADEF RomâniaFilm pentru grija cu care l-a administrat în acest timp, dar cele mai importante mulţumiri vă sunt adresate vouă, prietenilor şi spectatorilor, cu ajutorul cărora cinematograful Arta a rămas viu vreme de un secol. Sperăm să îi fiţi alături şi în viitor", au mai scris proprietarii clădirii, care promit că vor posta pe site proiectele pe care urmează să le iniţieze. Obişnuiţii cinematografului sunt invitaţi, la final, să îşi scrie "impresiile, amintirile şi sugestiile legate de cinematograful Arta".

Gloria cinematografului clujean

Cinematograful Arta a cunoscut o perioadă de mare glorie, când clujenii se înghesuiau la filme de artă şi se făceau rezervări cu o săptămână înainte de proiecţii. Se întâmpla la mijlocul anilor ‘80, când scriitorul Cornel Udrea era administrator al cinematografelor Arta şi Muncitoresc, în cadrul Întreprinderii Cinematografice a Judeţului Cluj. "Autorităţile credeau că nu îmi voi îndeplini planul de încasări şi spectatori, dar nu a fost aşa. Cu ajutorul unor sticle de ţuică, prieteni şi cărţi de-ale mele plasate pe ici, pe colo, am reuşit să primesc filme de artă de la Bucureşti", a povestit Cornel Udrea.

Pentru ecranizările lui Tarkovski sau alte filme ruseşti "clasice"care rulau pe îndelete la Arta elevii chiuleau de la şcoală şi lumea intelectuală a Clujului făcea mari eforturi să îşi facă rost de bilete. "Eram într-o concurenţă neloială cu Republica, unde veneau filme comerciale. Dar Cinema Arta şi-a avut mereu publicul său", a precizat fostul administrator. "Am mai trecut pe la Arta şi i-am deplâns starea de fiecare dată. Nu am mai văzut de mulţi ani anunţul «Nu mai avem bilete!», aşa că trebuie luate măsuri. Nu e destul să aduci un film de artă, trebuie să vorbeşti tuturor de el, să strigi despre ce e vorba. Încă mai există la Cluj o generaţie de cinefili care îşi doresc aceste filme în întunericul complice al sălii de cinema, iar tinerii ar trebui să înveţe abecedarul capodoperelor cinematografice", a apreciat fostul administrator de la Arta.