Cine plăteşte pagubele create de maghiari la centură

Ministerul Transporturilor s-a sesizat cu privire la pagubele create în urma sistării de către firma maghiară Vegyepszer a lucrărilor la centura Vâlcele - Apahida, cerând socoteală Ambasadei Ungariei. Cel mai grav e faptul că societatea Vegyepszer a încasat o parte din banii destinaţi realizării lucrărilor, fără a plăti mai departe subcontractorii români, a arătat ministrul Alexandru Nazare. Pe de altă parte, vina aparţine şi Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Cluj, care a atribuit acest contract societăţii maghiare Vegyepszer, deşi aceasta se afla în procedură de insolvenţă. Şeful DRDP, Ion Pantelimon, a cerut rezilierea acestui contract.

Ministrul Alexandru Nazare a reproşat Ambasadei Ungariei faptul că lucrările la centura Vâlcele - Apahida au fost blocate din pricina companiei maghiare Vegyepszer, aflată în procedură de insolvenţă. Cu toate că acestă firmă şi-a primit o parte din bani, a sistat lucrările, astfel că în luna decembrie, versantul de la kilometrul 4+600 - 6+900 a plecat la vale, rupându-se în mai multe locuri zidul de protecţie ce fusese construit. Firmele româneşti subcontractate de Vegyepszer nu şi-au primit banii, iar acestea au întâmpinat, de asemenea, dificultăţi în activitatea lor. ZIUA de CLUJ atrăgea atenţia încă de la momentul în care această centură a fost deschisă circulaţiei că vor urma alunecările de teren, având în vedere că porţiunea din zona viaductului nu fusese stabilizată. Totuşi, centura a fost deschisă circulaţiei, deşi lipsea din ea această porţiune ce măsoară aproape 3 km. S-a amenajat o bretea temporară şi astfel premierul de atunci, Emil Boc, s-a grăbit să inaugureze lucrarea. Şeful DRDP, Ion Pantelimon, promitea că nimeni nu are de ce să-şi facă griji pentru că până la 1 iunie 2012 se vor finaliza lucrările şi pe tronsonul de 3 km.

În sensul acesta, el a adjudecat contractul pentru stabilizarea versantului şi pentru turnarea asfaltului societăţii maghiare Vegyepszer, care a venit în colaborare cu societatea Diferit. Numai că la acel moment societatea Vegyepszer se afla în procedură de insolvenţă în Ungaria. Astfel, în luna decembrie, Vegyepszer a sistat orice lucrare, iar cel mai grav e faptul că tot ce s-a lucrat, pentru consolidarea versantului s-a compromis din pricina alunecărilor de teren. Zidul de protecţie s-a rupt complet în mai multe locuri, iar în prezent alunecările de teren au ajuns să afecteze inclusiv breteaua centurii. Ministrul Transporturilor, Alexandru Nazare, spune că firma maghiară Vegyepszer avea obligaţia să respecte exigenţele de lucru, asemeni celorlalte companii care activează la nivel european. În caz contrar, "mă voi asigura personal că va suporta rigorile legii", a transmis Nazare.

Şeful DRDP, Ion Pantelimon, a pus această situaţie pe seama faptului că societatea Vegyepszer a intrat în procedură de insolvenţă. Numai că Pantelimon a atribuit acest contract după ce Vegyepszer intrase în insolvenţă. El a motivat că la licitaţie s-a prezentat o sucursală a Vegyepszer, din Oradea, care anul trecut nu se confrunta cu probleme. Ca măsură de siguranţă, a spus Pantelimon, a cerut ca Vegyepszer să vină cu o altă societate, în garanţie, care să-i preia obligaţiile în cazul în care ar apărea probleme. "Astfel, garanţia pentru această lucrare a fost semnată de firma Keller", a explicat Pantelimon. În prezent, el spune că a anunţat oficial rezilierea contractul cu societatea Vegyepszer pentru lucrările de la centrura Cluj Est. "Astăzi se împlinesc cele 14 zile legale de la notificarea pe care am transmis-o asocierii Vegyepszer. Aşa că am dispus rezilierea contractului", a spus Pantelimon.

El susţine că societatea Keller a făcut deja o adresă privind preluarea contractului pe care l-a pierdut Vegyepszer. "Există dreptul de exclusivitate şi legal societatea Keller poate prelua lucrările pe care Vegyepszer este în imposibilitate de a le executa", a explicat Pantelimon. El susţine că începând de săptămâna viitoare Keller va continua lucrările de consolidare de pe traseul centurii. Tot Pantelimon a precizat că societăţii Vegyepszer nu i s-au plătit toţi banii. "A fost o măsură de precauţie să nu le dăm toţi banii", a spus Pantelimon. Cu toate acestea, el recunoaşte că mai are de recuperat de la Vegyepszer suma de 1,2 milioane de lei pentru lucrări neexecutate, care în mod normal ar reveni societăţii Keller. "Din contract s-a plătit doar 25%, iar Keller avea oricum cesionate lucrări de 8,3 milioane de lei din acest contract", a menţionat oficialul DRDP Cluj. În ciuda problemelor generate de societatea Vegyepszer, şeful DRDP Cluj spune că se va merge pe acelaşi termen pentru finalizarea lucrărilor de consolidare a zonei expuse alunecărilor de teren, 30 iunie 2012. "Problemele legate de apariţia de noi fenomele de alunecare din zona unde se lucra la consolidarea versantului sunt generate de faptul că aceste lucrări sunt doar la 40%. Este posibil să mai apară şi alte fenomene. Până nu se intervine pe toată porţiunea de 2 kilometri există această posibilitate. Până în prezent a fost decontată suma de 500 de milioane de lei pentru centura Cluj Est", a mai spus Pantelimon.

Lucrările la centura de est a Clujului au început în 2006. Nici în prezent acestea nu s-au încheiat, chiar dacă anul trecut tronsonul ocolitor de 23,7 kilometri s-a deschis circulaţiei, cu un "by pass" de peste 2 kilometri, traseu alternativ în zona unde se mai lucrează la consolidarea alunecărilor de teren. Cei aproape 24 de kilometri de drum ocolitor nu au fost terminaţi de cinci ani din cauza modificării proiectului tehnic şi apariţiei alunecărilor de teren pe traseu, iar acum lucrările au fost sistate pentru că DRDP a ales ca acestea să fie executate de o firmă cu probleme financiare, despre care presa a atras atenţia în repetate rânduri că obişnuieşte să dea ţepe pe bani publici. Potrivit oficialilor DRDP Cluj, indicatorii tehnico-economici pentru centura Cluj Est, Vâlcele-Apahida, aprobaţi în 2006, indicau o valoare de peste 371 de milioane de lei. Valoarea centurii, spun aceştia, a crescut cu 150% după ce proiectul tehnic a fost modificat în perioada 2007-2008 şi contractul a fost actualizat cu indicele statistic, potrivit legii. Noii indicatori pentru centura Clujului indică o valoare de peste 658 de milioane de lei, aprobată prin Hotărârea de guvern nr. 733 din 2009.

Politicienii clujeni au condamnat că din 2006 până în prezent centura a ajuns la costuri triple pe kilometru faţă de valorile iniţiale. Deputatul Mircia Giurgiu şi senatorul Marius Nicoară au acuzat faptul că s-a ales traseul prin Feleacu pentru ruta ocolitoare şi nu s-a ales varianta prin Aiton şi Tureni, fostul "drum al romanilor", care ar fi fost mult mai ieftină. Despe acest proiect, şeful DRDP spune că nu ar fi fost optim pentru a servi la viitoarea extindere şi dezvoltare pe care Clujul o va avea. "Dacă mă întrebaţi pe mine, ar fi trebuit ca proiectul centurii pe tronsonul I să fie optimizat. Nu sunt eu, însă, proiectant", aprecia Pantelimon. În realitate, autorităţile clujene au mers pe proiectul de traseu prin Feleacu tocmai pentru că acesta a fost susţinut de Emil Boc, primar al Clujului şi ex-premier al României.

Ungurii de la Vegyepszer au dat ţepe de milioane de euro în România

Potrivit evz.ro, compania maghiară care a intrat în insolvenţă, Nemzetkozi Vegyepszer, a câştigat în România licitaţii în valoare de zeci de milioane de euro pe proiecte de infrastructură rutieră de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, dar şi de la autorităţile locale, a lucrat cu subcontractori din ţară, dar nu le-a plătit acestora serviciile. Aceeaşi sursă menţionează că peste 300 de companii româneşti au de recuperat sume considerabile de la societatea maghiară. Mai mult, precizează site-ul, societatea din Ungaria a uzat de tot felul de tertipuri legale pentru a câştiga în continuare lucrări în ţară.

În 2005, societatea se numea Nemzetkozi Vegyepszer SA, cu sediul în Budapesta, dar în anii următori şi-a înfiinţat sucursale în Oradea sau Miercurea Ciuc, care au încasat în continuare bani de la statul român sau de la autorităţile locale. Modul în care opera societatea maghiară a fost descris de primarul din Baia Mare pentru evz.ro. Instituţia avea un contract cu societatea din Ungaria pentru reabilitarea unui bulevard din oraş. "Au câştigat licitaţia pentru suma de 11,3 milioane de lei. După ce au efectuat 68% din lucrare şi au încasat 7,8 milioane de lei, au spus că nu mai pot continua deoarece nu mai este rentabil, nu-şi mai pot acoperi costurile. Au cerut renegocierea preţului, însă i-am refuzat. Nu le-a mai convenit preţul şi au plecat şi ne-au lăsat cu lucrarea neterminată. Acum am făcut o altă licitaţie ca să putem finaliza lucrarea", declara Cătălin Cherecheş.

Cosmina FERNOAGĂ, Luminiţa SILEA