Proiectantul “centurii de diamant” nu-şi asumă nici o răspundere

Acţionarul majoritar al firmei care a proiectat centura Vâlcele - Apahia susţine că proiectul a fost bun, că surpările repetate de teren nu puteau fi prevăzute şi pune faptul că după şase ani centura e neterminată şi cu preţul triplat pe seama unui "concurs de împrejurări nefericite". Un inginer geolog cu mare experienţă spune însă că studiile geotehnice au fost făcute de mântuială.

Proiectul centurii Vâlcele - Apahida a fost realizat de firma DP Consult în anii 2003-2004, lucrarea fiind evaluată de proiectant la 30-40 de milioane de euro, cu un termen de execuţie estimat la patru ani. Considerat un proiect neviabil, a fost abandonat de ministrul Transporturilor din acea vreme, Miron Mitrea. În 2005, preşedintele de atunci al Consiliului Judeţean, Marius Nicoară, a propus un alt traseu, care putea fi executat în doi ani, la un preţ de 30 de milioane de euro. Profitând de faptul că partidul său controla Ministerul Transporturilor, prin Gheorghe Dobre, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a impus proiectul respins de Mitrea. De această dată, proiectul a fost evaluat la 90 de milioane de euro şi licitat la 68 de milioane de euro, iar termenul de finalizare era anul 2009.

Pe parcursul lucrărilor, beneficiarul (CNADNR) a modificat proiectul, adăugând viaducte, noduri suplimentare. În plus, au apărut surpările de teren. Aşa se face că în 2009, prin Hotărârea de Guvern nr. 733, preţul centurii a urcat la peste 150 de milioane de euro. Mai mult, în 2010 s-a desfăşurat o licitaţie pentru executarea de lucrări de consolidare a versanţilor, câştigată de asocierea Vegyepszer-Diferit, la preţul de 17,5 milioane de euro. În octombrie 2011, premierul Emil Boc a inaugurat centura, deşi pe un tronson de 2,4 km (afectat de alunecări de teren) se circula pe o şosea by-pass. Între timp, lucrările de consolidare a versanţilor, licitate în 2010, au cedat şi valurile de pământ au rupt grinzile de sprijin, iar firma din Ungaria, aflată în insolvenţă încă din momentul în care a câştigat licitaţia, a abandonat complet lucrul. Mai mult, "centura centurii" a început să se scufunde, punând sub semnul întrebării funcţionalitatea întregii căi rutiere.

Proiectantul centurii Cluj Est, DP Consult, refuză să-şi asume vreo responsabilitate pentru un veritabil exemplu "Aşa nu" în privinţa construcţiei unei căi rutiere. "Este un concurs de împrejurări, nefericit pentru această lucrare. Lucrările s-au prelungit, au venit intemperiile şi, ca orice construcţie care se prelungeşte foarte mult, preţul se dublează, se triplează şi numai din coeficientul de escaladare. N-a fost cazul aici, pentru că aici a fost un proiect ferm şi numai prin aprobări de lucrări suplimentare şi alte lucrări decât cele prevăzute în proiectul iniţial se puteau mări preţurile. Însă toate sunt aprobate, toate sunt cu acte în spate. Nu pot să vă spun eu o persoană anume sau cineva, dar asta e", a spus deţinătorul a 51% din acţiunile DP Consult, fostul director în CNADNR şi consilier al premierului Adrian Năstase, Mircea Pop. El a recunoscut însă că în cariera sa nu a mai întâlnit un proiect cu o derulare atât de anevoioasă.

El susţine că surpările de teren care au rupt zidurile de sprijin menite să stabilizeze versanţii nu puteau fi prevăzute. "Acolo e un teren nămolos, cu infiltrări de apă, s-au mai făcut şi defrişări. Forajele pentru studiile geotehnice s-au făcut conform standardelor, nu puteam fora din doi în doi metri, că ne costau forajele mai mult decât centura. Atunci când deranjezi anumite structuri de pământuri, cum sunt aici, se întâmplă şi lucruri neprevăzute; chiar să faci totul perfect şi tot se întâmplă", a afirmat Pop. Câţiva vinovaţi tot a identificat, refuzând însă să dea nume. "E un cumul de greşeli şi la constructori şi la administratorii lucrării, şi în zona politică. Dacă nu-şi băga politicul coada, altele erau rezultatele", a declarat Pop. El a detaliat doar ceea ce consideră a fi greşeala constructorului. "Dacă se lucra pe tronsoane, cum era în proiect, adică stabilizai o bucată, turnai asfalt, apoi stabilizai următoarea bucată şi tot aşa, nu se ajungea aici (să se scufunde tronsoane pe care se turnase asfaltul sau să se surpe versanţi insuficient stabilizaţi - n. red.). Dar ei au lucrat pe toată lungimea", a explicat Pop. El susţine că proiectul centurii reprezintă o mândrie pentru DP Consult. "Din punctul nostru de vedere, proiectul este făcut bine. Da, strict ca proiect, ne mândrim că avem centura Vâlcele - Apahida în portofoliul firmei", a afirmat Pop.

Un inginer geolog cu mulţi ani de experienţă, dar care preferă să-şi păstreze anonimatul demontează aproape toate explicaţiile lui Pop. El acuză atât desenarea eronată a traseului centurii, cât şi slaba calitate a studiilor geotehnice. Geologul susţine că, dacă studiile geotehnice ar fi fost făcute profesionist, n-ar fi apărut evenimente "neprevăzute". "În general, se evită tăierea versanţilor. Pe de altă parte, există o teză de doctorat privind alunecările de teren din zona Clujului, în care se spune că e de evitat zona de vârf a Feleacului pentru construcţii. Dacă n-ai de ales, atunci aprofundezi cercetările prealabile ale terenului, faci cercetări detaliate. O cercetare geotehnică bine întemeiată se face cu foraje la 20, 30, 50 sau 100 de metri, în funcţie de ce doreşti să faci. Tuburile carotiere extrase se supun tuturor încercărilor mecanice posibile. Să spui că aceste studii sunt scumpe e o stupizenie. Forajele sunt ieftine, cu foreza le faci pe toate într-o zi, ca şi cum ai face o fântână cu doi ţigani. O cercetare oricât de amănunţită e mult mai ieftină decât o lucrare care cade. Nu există termeni de comparaţie între costurile cercetării şi costurile construcţiei. Dacă faci studii serioase, ştii exact despre ce e vorba şi atunci ori schimbi traseul, ori găseşti soluţiile tehnice corecte. Întotdeauna există soluţii tehnice, dar ai nevoie de date tehnice exacte. Poţi construi şi pe albia unui fluviu, forezi până la adâncimea unde terenul e stabil şi acolo te ancorezi. La centură, în mod clar cercetările s-au făcut de mântuială. Am auzit de la oameni care au lucrat acolo că n-a fost nici un geolog pe teren, au trimis doar tehnicieni să facă foraje. Dacă se făceau studiile serios, se adoptau soluţiile tehnice corecte şi nu existau surpări", a afirmat inginerul geolog.