Cum vrea Clujul să ajungă Capitală Europeană a Tineretului

Echipa primăriei a conturat conceptul care va guverna dosarul de candidatură pentru a concura la titlul de Capitală Europeană a Tineretului în 2015: au decis să împartă şi să împărtăşească experienţe, atitudini, cultură urbană, divertisment, pornind de la tineretul universitar şi preuniversitar clujean. Un grup de curatori va evalua evenimentele studenţeşti din oraş, le va selecta pe cele care se potrivesc şi în jurul acestora va fi construit programul Clujului pentru titulatura la care aspiră în 2015.

În Cluj-Napoca au loc 100-150 de evenimente studenţeşti pentru care organizatorii solicită anual finanţare de la primărie. În cadrul universităţilor clujene există alte zeci de manifestări susţinute din resursele acestora sau din alte surse. "Nu trebuie să creăm evenimente. Trebuie să le alegem din cele care deja se derulează în oraş pe cele reprezentative. De exemplu, studenţii de la Facultatea de Arhitectură au un eveniment foarte reuşit, Zilele Arhitecturii, în cadrul căruia s-au reuşit colaborări internaţionale. Pe acest model, avem zeci de proiecte pe care studenţii le organizează an de an în oraş. Nu vom crea evenimente noi decât dacă se va constata că lipseşte vreo componentă", a explicat Florin Moroşan, directorul Asociaţiei Cluj-Napoca 2020.

Reprezentanţi ai primăriei, universităţilor clujene, organizaţiilor studenţeşti, dar şi ai Grupului Pont (partenerul pe care administraţia locală şi l-a ales pentru a pregăti candidatura) s-au întâlnit ieri pentru a pune la punct un calendar comun pentru pregătirea dosarului de candidatură. El trebuie depus până în 1 mai anul acesta, pentru 2015, când municipiul vrea să devină Capitală Europeană a Tineretului.

Preşedintele Grupului Pont, Farkas Andras, a prezentat conceptul conturat pentru programul care va stat la baza candidaturii Clujului: "Share". "Ne putem împărtăşi spaţiul public din localitate, putem să ne schimbăm ideile şi viziunile, putem să ne oferim întregii Europe valorile, ne putem partaja experienţele, informaţiile fiecăruia pot fi împărtăşite altora. Dosarul va fi axat pe proiecte, locaţii, organizaţii şi suport", a arătat Farkas. Moroşan a menţionat că o echipă de curatori va selecta în aproximativ 30 de zile proiectele care se vor plia pe acest concept, urmând ca până la data limită pentru depunerea candidaturii programul să poată fi îmbunătăţit. "Dinamica din viaţa studenţească este în avantajul nostru. Nu depunem o candidatură pe ultima sută de metri. Doar structurăm ceea ce există deja în Cluj. Am stabilit o ţintă, dar suntem deschişi ideilor. Avem nevoie şi de voluntari care să se alăture proiectului. Aşteptăm pe oricine este interesat în echipă. Indiferent dacă vom câştiga sau nu, este un antrenament foarte bun. Dacă vom avea finanţare, programul pe care îl vom gândi va putea fi pus în aplicare, chiar dacă nu vom câştiga. În caz contrar, îl vom putea îmbunătăţi şi vom încerca anul următor", a adăugat Moroşan.

Municipiul Cluj-Napoca a decis să aplice în 2015 pentru Capitala Europeană a Tineretului pentru a câştiga prestigiu pe plan european, dar şi un avantaj faţă de celelalte oraşe din ţară în cursa pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, în 2020. Programele destinate tineretului ar putea atrage fonduri europene pe diverse sectoare şi ar putea ajuta la dezvoltarea conceptului de voluntariat, au motivat oficialii primăriei. Până în prezent, capitalele europene ale tineretului au fost Rotterdam, Torino şi Anvers. Anul acesta, Capitală a Tineretului a fost decretat oraşul Braga din Portugalia, iar anul viitor titlul ar urma să fie acordat oraşului sloven Maribor. În 2014 titlul va fi acordat oraşului Salonic, iar Clujul ar putea să-l obţină în 2015. Instituţia care acordă această titulatură este Forumul European al Tinerilor.