Cum s-a construit Clujul: “Biblia” ultimilor 50 de ani

Specialişti în arhitectură, urbanism, sociologie, istorie sau artă au zugrăvit ieri pe scurt imaginea Clujului construit în ultimii 50 de ani, cu ocazia lansării volumului "Cluj-Napoca în proiecte. 50 de ani 1960-2010": 2,5 kg de cuvinte, imagini şi planşe cu felul în care au desenat arhitecţii oraşul, cum a ieşit urbea şi ce a ratat.

"Este o carte a clujenilor şi a celor ce vor acţiona în viitor pentru dezvoltarea armonioasă a oraşului", a spus Eugeniu Pănescu, coordonatorul volumului. "Aici sunt proiecte realizate acum 10-30 de ani, dar din care putem învăţa şi poate chiar unele dintre ele se vor realiza cândva", a completat primarul interimar Radu Moisin, cu proaspăta "experienţă" de domeniu căpătată în şedinţele Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism, pe care în prezent o conduce. Reprezentanţii Uniunii Arhitecţilor din România au atras atenţia asupra dificultăţilor în documentarea evoluţiei urbanistice a oraşelor şi a vidului din arhive.

Vehemenţi au fost tot arhitecţii. Emanoil Tudose descrie în volum parcursul construirii oraşului în ultimii ani ca fiind "o înşiruire de gafe urbanistice comandate politic". "Fiecare beneficiar îşi vede de interesul său, iar arhitecţii cedează în faţa beneficiarilor. Responsabilitatea pentru felul în care arată oraşul, şi cu bune, şi cu rele, ne aparţine nouă, arhitecţilor. Nu beneficiarului, nu administraţiei. Fiecare lucrare e responsabilitatea unui arhitect: cineva le-a proiectat, cineva le-a promovat în faţa instituţiilor responsabile", a subliniat arhitectul-şef al municipiului, Ligia Subţirică. În acest context, i-a invitat pe colegii săi de breaslă să fie mai "mofturoşi" şi să-şi susţină ideile pentru proiecte de calitate, chiar dacă aceasta presupune conflicte cu beneficiarul privat. Arhitectul-şef a menţionat însă şi că oraşul va beneficia de cel mai "la zi" Plan Urbanistic General din ţară, având în vedere că elaborarea sa a fost realizată în paralel cu modificarea legislaţiei în domeniu.

Arhitectul Vasile Mitrea, responsabil de aproape jumătate din materialul prezentat în volum, a trasat caracteristicile definitorii care împart perioada acoperită în carte: construcţii realizate după o dictatură a politicului (înainte de 1989) şi apoi după dictatura profitului. "Cartea are 599 de pagini şi 2,5 kg. E o carte grea. Ne arată cum s-a ajuns ca oraşul să arate cum arată şi să funcţioneze aşa cum funcţionează", a spus sociologul Rudolf Poledna.

Cei mai recenţi ani de dezvoltare urbanistică a Clujului au fost urmăriţi şi prin ochii presei. "Sper ca în viitor să putem să îi comparăm pe arhitecţii clujeni cu Santiago Calatrava, nu să mai vorbim de arhitectură de manea, blocuri între case, arhitecţi agreaţi sau aflaţi în conflict de interese - teme pe care le-am abordat adesea în ultimii ani. S-au făcut şi lucruri bune în Cluj în ultimii ani, mi-aş dori să avem şi mai multe în următorii 50", a sintetizat directorul ZIUA de CLUJ, Rareş Bogdan.

Volumul costă 150 de lei şi poate fi achiziţionat la Cluj de la sediul Registrului Urbaniştilor sau de la cel al Ordinului Arhitecţilor, filiala Transilvania.

Kristina REŞTEA, Luminiţa SILEA