Cine încurcă proiectul “Cluj, capitală culturală”

Şeful Ordinului Arhitecţilor din România - Transilvania (OART), Szabolcs Guttmann, şi directorul Teatrului Maghiar de Stat (TMS), Gabor Tompa, susţin că administraţia locală stagnează în acest proiect. Tompa detaliază experienţa nefericită pe care a avut-o cu unul dintre funcţionarii de vază ai primăriei, care nu avea habar despre organizarea evenimentelor culturale marcante ce aduc prestigiu oraşului.

Trecând peste faptul că Primăria Cluj-Napoca alocă anual pentru capitolul cultură de abia 2% din bugetul general, acesteia îi lipseşte capacitatea de a aprecia şi de a prioritiza activităţile culturale pentru care acordă finanţare. Una dinte cele mai prestigioase instituţii culturale din România, TMS Cluj, a solicitat sprijin financiar pentru organizarea festivalului internaţional de teatru Interferenţe. Evenimentul se află la a treia ediţie, câştigând prestigiu atât în ţară, cât şi în străinătate. Directorul TMS a avut o experienţă neplăcută cu unul dintre funcţionarii Serviciului comunicare din primărie, Ovidiu Moldovan.

„Eu chiar am un respect deosebit pentru banul public şi vreau să se înţeleagă acest aspect. Totuşi, e greu să treci cu vederea comportamentul unei persoane care se află în poziţia de a evalua cererile pentru activităţi culturale, dar care nu are nici cea mai vagă idee în privinţa a ceea ce presupune organizarea unui festival internaţional de teatru. Cum să vrem să fim capitală culturală europeană când un astfel de funcţionar îţi spune că nu înţelege de ce nu dai premii în cadrul unui astfel de festival? Mai mult, ne-a reproşat că de ce nu ştim dinainte, cu exactitate, cât costă să aducem fiecare trupă. Păi mai întâi trebuie să ai un buget stabilit ca mai apoi să poţi lansa invitaţiile, nu?", a relatat Tompa.

Până când oamenii din primărie nu vor şti să facă diferenţa între evenimente, nu vor înţelege că un festival de teatru presupune mult mai mult decât unul de film, Clujul nu va putea să aibă prea multe pretenţii la titlul de capitală culturală europeană, mai ales că au început să se pregătească foarte bine şi alte oraşe din ţară, în această direcţie, precum Iaşiul, a arătat Tompa. Cu toate acestea, a ţinut să-l laude pe primarul municipiului, Emil Boc, deşi Moldovan i-a respins cererea de finanţare pentru Interferenţe. „Domnul Boc a spus că ne susţine. De altfel, ne-a sprijint şi la prima ediţie a festivalului, când primăria ne-a acordat 200.000 de euro. Sunt de părere că domnul primar înţelege foarte bine care sunt priorităţile oraşului, dar contează şi cu cine lucrează, până la urmă", a spus directorul TMS. Intereferenţe este evaluat la 400.000 de euro, iar municipalităţii i se solicită să suporte 30%. Ca o comparaţie, Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu primeşte peste un milion de euro de la primărie.

Modul în care decurg lucrurile la Cluj în demersul pentru obţinerea tiltului de capitală cultură europeană este criticat şi de Guttmann. Acesta spune că deşi funcţionează o asociaţie care şi-a luat angajamentul să pregătească o strategie în cadrul proiectului, nu se vede mai nimic până acum. „E drept că şi cei de la guvern ar trebui să se mişte pentru a se înscrie în acest concurs. Apoi, după ce va exista un calendar, cu siguranţă fiecare oraş care îşi doreşte acest titlu va aborda un plan concret", a spus Guttmann. În opinia sa, administraţia locală ar trebui să înţeleagă faptul că toate entităţile trebuie să coopereze în cadrul proiectului şi că la fel de importante precum programul cultural şi politicile de implementare sunt infrastructura şi urbanismul.