Cum se poluează apele Clujului

În spaţiul hidrografic Someş Tisa sunt patru zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi, pe raza cărora există 124 de localităţi, mai exact un total de 7.726 km pătraţi, a explicat directorului Administraţiei Bazinale de Apă Someş Tisa, Dan Canta, în cadrul workshopului organizat la Cluj de către Ministerul Mediului şi Pădurilor. De asemenea, prim-comisar la Garda de Mediu, Lenke Imre, a explicat că riscurile de poluare a surselor de apă potabilă în judeţul Cluj vin din 17 zone vulnerabile. Dintre acestea, cinci localităţi reprezintă o vulnerabilitate exstinsă: Viişoara, Mihai Viteazu, Jucu, Bonţida şi Călăraşi.

Îngrăşămintele folosite în agricultură, deşeurile din activitatea fermieră sau deşeurile menajare sunt principalii factori care poluează solul şi apa, dat fiind faptul că utilizarea sau depozitarea lor nu se face în conformitate cu normativele în vigoare. Pentru a preveni şi a controla poluarea cu nutrienţi, Ministerul Mediului şi Pădurilor a demarat un program de informare şi conştientizare a publicului. Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa (ABAST) a fost gazda unui workshop, în sensul acesta, la care au participat mai mulţi specialişti în protejarea mediului, precum şi reprezentanţi ai unor instituţii de stat, precum Garda de Mediu, Compania de Apă Someş - Tisa sau Facultatea de Ecologie din cadrul Univeristăţii Bucureşti.

„Aproximativ 36% din suprafaţa integrală a spaţiului hidrografic Someş Tisa reprezintă o zonă vulnerabilă la poluarea cu nutrienţi. Vorbim practic, despre 124 de localităţi. În arealul aflat în competenţa noastră de desfăşurare avem nouă localităţi care sunt incluse într-un program de combatere a riscului contaminării sursei de apă, este vorba despre comuna Bonţida din judeţul Cluj, Crucişor şi Păuleşti din Satu Mare, Remetea Chioariului, Seini, Fărcaşa şi Vadul Izei din Maramureş, Bistriţa Bârgăului şi Ilva Mică din judeţul Bistriţa Năsăud", a transmis directorul ABAST, Dan Canta.

Din partea Gărzii de Mediu, Lenke Imre, a subliniat că deşi se aplică nenumărate amenzi şi chiar dacă în unele cazuri s-au deschis şi acţiuni în instanţă, apar tot mai multe situaţii de poluare care rămân nerezolvate. „De pildă pentru ferma de porci AgroFlip, care este închisă de doi ani, nici în prezent nu s-au rezolvat problemele de poluare. Pentru această fermă s-au dat mai multe amenzi şi s-a ajuns cu cazul chiar până în instanţă pentru că nu s-a respectat nici una dintre recomandările Gărzii de Mediu", a spus Imre Lenke. Aceasta a relatat că de regulă Garda de Mediu îşi face treaba, intervine cu controale în permanenţă însă şi legislaţia are o serie de lacune.

„Pentru fermele care au 10.000 de capete de pui, de pildă, proprietarii au obligaţia să obţină un aviz care să ateste impactul asupra mediului. În schimb, pentru o fermă care are doar 9.500 de capete, nu se cere acest aviz. Prin urmare noi nu vom avea niciodată date certe cu privire la gradul real de poluare a solului. Iar asta pentru că putem avea o imagine despre ceea ce fac fermele care sunt avizate şi care sunt în zonele cu vulnerabilitate, dar fără să păstrăm un control şi asupra celei de a doua categorii, mai ales dacă aceste ferme nu se află în zone vulnerabile", a exemplificat Imre Lenke. Ea a mai spus că, de pildă, din cele 63 de amenzi aplicate pentru acţiuni de poluare, 20 s-au dat pentru gestionarea necoresponzătoare a deşeurilor provenite din activităţile cu animale. „Trebuie să găsim soluţii pentru aceste probleme având în vedere că poluarea apei potabile ne poate îmbolnăvi pe toţi", a spus Imre.

Sunt probleme elementare care pot fi rezolvate, mai crede aceasta: localităţi cu surse de apă, unde nu există canalizare, sau dacă există ea nu este corespunzătoare; fermieri care ar trebui să conştientizeze că este extrem de nociv să depoziteze deşeurile de la animale pe câmp; pentru activităţile din agricultură de asemenea, ar trebui să se resepecte un cod al bunelor practici, pentru ca îngrăşămintele să fie utlizate într-un mod controlat.