Cum sunt înlocuite şcolile româneşti din Cluj

Clase de elevi maghiari au fost păstrate în vechea şcoală centrală (de lângă Biserica Franciscană), în timp ce elevii de la liceul de muzică „Sigismund Toduţă" au fost mutaţi în spaţiul liceului Unirea. Iar dacă elevii maghiari au rămas, cineva trebuia să le şi plătească chiria. Primăria a făcut-o fără să crâcnească. Maghiarii au ştiut întotdeauna să jongleze cu aceste retrocedări, doar nu degeaba au pactizat cu puterea. Aşa se face că, în timp ce statul închidea şcolile de la sate, de dragul unei reforme neînţelese, UDMR reuşea performanţa de a-şi înfiinţa unele noi. Şi avem exemplul liceului teoretic "Josika Miklos", din Turda, despre a cărui existenţă primarul Tudor Ştefănie nici nu ştie.

Clădirea istorică din plin centul oraşului (strada Victor Deleu) a fost retrocedată Bisericii Franciscane. Odată cu acest episod, au venit şi presiunile pentru Liceul de Muzică Sigismund Toduţă. Primăria a plătit o bună bucată de timp o chirie consistentă, de peste 4.000 de euro pe lună, pentru ca Liceul de Muzică să poată rămâne în spaţiile din acest imobil. Acest lucru s-a întmplat până în momentul în care, cineva a decis că românii trebuie să plece. "Au făcut totul repede, fără să se analizeze impactul unei astfel de decizii", a relatat actualul şef al Inspectoratului Judeţean Şcolar, Valentin Cuibus. Aşa se face că toate clasele româneşti de la liceu au fost mutate în spaţiul liceului Unirea de pe strada Paris. Acesta din urmă a avut la rândul său de suferit, dat fiind faptul că a fost comasat cu liceul Borza. "Ce este mai trist este faptul că liceului Unirea i-a fost distrus echipamentul valors pe care îl avea în dotare. Tot ce s-a cumpărat din fonduri europene a ajuns la Remat. Este inadmisibil ce s-a petrecut acolo", a detaliat Valentin Cuibus. Şi toate acestea pentru că Liceului de Muzică trebuia să i se facă loc undeva. Primăria nu mai avea bani să plătească chirie pentru clasele româneşti, în schimb, pentru clasele maghiare s-au găsit soluţii. În prezent, în vechea şcoală a franciscanilor, clasele maghiare au fost păstrate, iar pentru şederea lor în acest imobil, Primăria plăteşte o chirie de 4.500 de lei.

Maghiarii s-au descurcat întotodeauna să jongleze cu aceste imobile câştigate fie de Ordinul Franciscan, fie de Biserica Unitariană, de cea Reformată sau de cătrea cea Romano-Catolică. Majoritatea şcolilor româneşti se văd astfel nevoite să-şi părăsească vechile imobile din centru, indiferent de tradiţia şi de istoria care stă în spatele lor. Cuibus spune că pentru toate aceste şcoli, ideal ar fi fost ca Primăria, chiar Guvernul, să fi găsit nişte soluţii. "În opinia mea, în cazul clădirilor în care funcţionează şcoli sau spitale, muzee sau orice instituţie de cultură, nu trebuia acceptată retrocedarea în natură. Statul putea fixa o sumă maximă pentru despăgubire, aşa cum s-a întâmplat în alte ţări, şi nu s-ar fi ajuns în această situaţie", a comentat Cuibus.

Statul roman n-a fost însă foarte preocupat să găsească soluţii în această privinţă, mai ales când interesele pentru unele culte şi confesiuni erau atât de mari. De altfel, o altă decizie controverastă a statului român se referă la închiderea unor şcoli din mediul rural. Aşa se face că, în timp ce şi în satele clujene au dispărut mai multe şcoli, maghiarii au reuşit performanţa de a înfiinţa un liceu cu predare exclusivă în limba maghiară. Este vorba despre Liceul teoretic "Josika Miklos", din Turda, care a fost înfiinţat în 2010, prin ordinal ministrului Educaţiei de atunci. Primarul din Turda, Tudor Ştefănie, nici nu ştie că acest liceu funcţionează de aproape doi ani. "Eu aveam informaţia că vor să autorizeze înfiinţarea unui liceu, dar nu ştiam că s-a întâmplat acest lucru", a spus Ştefănie. El a explicat că într-adevăr, ştie că există nişte clase de limba maghiară, care au fost adunate într-o clădire retrocedată, a romano-catolicilor (preluată de la Şcoala "Teodor Mureşanu"), dar că acestea au funcţionat întotdeauna, ca şcoală de linie maghiară, nu ca liceu. În schimb, şeful Inspectoratului Judeţean Şcolar, Valentin Cuibus a confirmat că a auzit şi el că liceul maghiar a fost înfiinţat în 2010, dar că procedura de autorizare a fost legală. UDMR are în plan să mai înfiinţeze încă un liceu maghiar şi în Huedin, spun sursele ZIUA de CLUJ.