2 milioane de lei pentru valorificarea descoperirilor arheologice din Parcul I.L. Caragiale

Un contract de 2 milioane lei a fost scos la licitație de Primăria Cluj pentru valorificarea descoperirilor arheologice găsite odată cu șantierul proiectul de modernizare a parcul I.L. Caragiale și a străzii Octavian Petrovici.

„Prin realizare obiectivului de investitii, se urmareste valorificarea descoperirilor arheologice din Parcul I. L. Caragiale și includerea acestora în amenajarea inițială a parcului, autorizată prin Autorizația de construire nr. 794 din 22.09.2023. Amenajarea propusă are un caracter local și nu influențează în mod semnificativ soluția inițială, nici indicii urbanistici inițiali. Se propune evidențierea descoperirilor arheologice prin expunerea deschisă a acestora, într-o excavație de formă circulară cu diametrul de 12 metri. Incinta va avea o adâncime maximă de 4,5 metri și va fi protejată cu o balustradă circulară din elemente metalice. Soluția va cuprinde inclusiv măsuri de restaurare și conservare a zidurilor care se păstrează expuse la exterior, prin tehnici și măsuri conforme cu statutul patrimonial al acestor descoperiri. Suprafața de călcare și stratificația acesteia în zona de minim al săpăturii va asigura permeabilitate prin utilizarea unui strat de uzură din nisip stabilizat așternut pe un suport de piatră spartă.

Se păstrează din amenajarea inițială a parcului, marcarea la nivelul de călcare a traseului zidului incintei fortificate, printr-o fâșie de oțel pre-oxidat cu lățimea de 50 centimetri, montat pe toată lungimea parcului. (…) În jurul incintei circulare se va amenaja o alee de vizitare cu deschiderea de 1,5 m, având suprafața de călcare dintr-un strat de nisip stabilizat, identic cu restul aleilor din parc. Delimitarea acesteia se va face cu fâșii din tablă din oțel, lise, cu grosimea de 5 milimetri”, arată Primăria în caietul de sarcini al licitației.

Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 16 aprilie 2025. Valoarea capitolului de “diverse si neprevazute” este de peste 263.000 lei fără TVA.

Incinta romană de nord a orașului Napoca / Poarta medievală a Apei

În suprafața deschisă pe latura vestică a parcului, în zona fostei parcări a Facultății de Construcții, au fost identificate mai multe zidării istorice: în zona de sud-vest a secțiunii arheologice zidul unei construcții ce se întindea pe o bună parte a parcului. „Materialul ceramic din straturile superioare poate fi încadrat în linii mari secolelor XVIII-XIX. Locul în care a fost trasată secțiunea corespunde documentar porții apei, una dintre primele porți ale cetății medievale. Ea a fost surprinsă parțial, încastrează în ea și zidul de incintă lat de 2 m, precum și un rând de dale dintr-un drum ce pornea dinspre acest punct nordic al incintei. Refacerile sunt târzii, cel mai probabil din secolul al XVIII-lea. Poarta are un corespondent și pe latura sudică. Cele două se presupune că funcționau până la deschiderea porții principale identificate arheologic în zona poștei (Foto 1 și 2).” afirmă dr. George Cupcea, responsabil științific și director general adjunct MNIT.

În suprafața deschisă în urma mutării unui șanț pentru introducerea cablurilor de electricitate, a fost identificat în primă fază zidul de incintă medieval. Sub acesta, începând cu adâncimea de 2,70 m de la nivelul actual de călcare, a fost identificată incinta romană de nord a orașului Napoca.

Zidul ce se prezintă astfel are mai multe faze de construcție:

• 0,60-2,00 m ultima fază a incintei medievale, conservată relativ bine, construită din blocuri de mari dimensiuni 0,80 x 0,60 x 0,30, printre ele fiind încastrate și pietre de dimensiuni mai mici.

• 2,00-2,70 m probabil prima fază a incintei medievale cu piatră de mai mici dimensiuni 0,55 x 0, 30 x 0,20 prinsă cu material de construcție.

• 2,70-4,00 incinta romană, construită în tehnica opus quadratum, cu blocurile principale de 1,60 x 0,40 x 0,20 din cât se poate distinge din latura sa nordică, spre canalul Morii. Din această fază, se disting sigur trei asize, cea din partea superioară sigur la vedere, crepida fiind lucrată mult mai îngrijit decât blocurile de mai jos. Talpa fundației este formată dintr-un rând de pietre Fundația romană este identică cu cea identificată în timpul cercetărilor noastre din 2018, de pe str. V. Fulicea, nr. 23 (Foto 6).

În alte suprafețe cercetate s-au identificat structuri moderne și romane, datate prin material arheologic (țiglă romană cu inscripția EX(ercitus) D(aciae) P(orolissensis) și un fragment de terra sigilatta (ceramică romană de lux) ce se încadrează în intervalul 170-200 d. Chr.). În suprafața magistrală, orientată la mijlocul parcului, pe direcția N-S, se urmărește identificarea zidurilor de incintă și a eventualelor structuri adiacente (poarta?), cu scopul marcării traiectului lor la suprafață și eventuala lor valorificare.

Cercetările arheologice au fost coordonate de colectivul MNIT format din: dr. George Cupcea (responsabil științific), dr. Cosmin Onofrei, dr. Sorin Cociș, dr. Viorica Rusu-Bolindeț, dr. Radu Lupescu, Karina Necșe, Raul Todika și Csaby Danel.

Parcul I.L. Caragiale și strada O. Petrovici au fost modernizate în cadrul unui contract de peste 4 milioane de euro de Norconforest, contract care a presupus și decopertarea și punerea în valoare a Canalului Morii.