2014 la CJ Cluj: anul scandalurilor de corupţie, al luptei pentru „ciolan” şi al proiectelor eşuate

Anul 2014 pentru Consiliul Judeţean Cluj poate fi numit anul întârzierilor marilor proiecte pe care comunitatea le aşteaptă de atâta timp, dar şi anul în care preşedintele instituţiei a fost nevoit să demisioneze în urma unui uriaş scandal de corupţie, ceea ce a deschis calea unei aprige lupte pentru „ciolan”, ce nu s-a încheiat nici acum.

După ce la sfârşitul anului 2013 era inaugurată cu mare fast noua pistă de decolare-aterizare a Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj, anul 2014 avea să aducă un scandal uriaş de corupţie, legat de unele lucrări făcute ilegal la acelaşi obiectiv stategic al oraşului, judeţului şi regiunii, aeroportul.

Arestarea lui Horea Uioreanu, preşedintele ales în 2012 pe listele USL în data de 29 mai 2014, sub acuzaţii de corupţie, şi ancheta DNA care a urmat, inclusiv cu audierea mai multor angajaţi şi consilieri ai instituţiei a bulversat practiv activitatea forului judeţean. Procurorii DNA au arătat că actul iniţial, contractul de execuţie a pistei, în valoare de 32,4 milioane de euro, încheiat de Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca RA, aflat în subordinea Consiliului Judeţean Cluj, cu asocierea condusă de S.C. Napoca Construcţii SA, aflată în proprietatea omului de afaceri Ioan Bene, i s-au adus 24 de acte adiţionale, care au crescut valoarea lui la 42 de milioane de euro.

„Probaţiunea administrată în prezenta cauză a stabilit că, pe fondul cointeresării materiale a preşedintelui CJ Cluj, inculpatul Uioreanu Horea Dorin, omul de afaceri Bene Ioan, deţinătorul societăţii de construcţii SC Napoca SA, a convenit cu acesta să realizeze în continuare lucrări din etapa a doua a proiectului, în sensul de a construi platforma de parcare aeronave Apron 4, în lipsa oricăror forme legale şi transparente de evaluare şi acordare a unei astfel de lucrări finanţate din bani publici", au mai informat procurorii anti-corupţie printr-un comunicat de presă.

Anul 2014 era însă şi anul în care trebuiau achitate o parte dintre lucrările la noua pistă de decolare-aterizare efectuate anul precedent, realizate din bugetul judeţului. Deşi în luna ianuarie 2014, consiliul judeţean a aprobat o hotărâre prin care garanta un credit de 50 de milioane de lei, pentru aeroport, tocmai pentru plata acestor lucrări, consilierii au omis să arate şi perioada pentru care era luat acel credit, lucru care a dus la imposibilitatea accesării acelor bani.

De aici a rezultat un adevărat scandal pe fondul scadenţelor anumitor datorii, şi ameninţării aeroportului cu intrarea in Biroul Incidentelor de Plăţi, datorită unor bilete la ordin care nu puteau fi onorate.

În faţa acestei situaţii, angajaţii aeroportului au protestat de mai multe ori în faţa CJ Cluj cerând garantarea completă a creditului pentru plata datoriilor şi implicit deblocarea activităţii aeroportului.

Acest lucru s-a întâmplat de-abia în 31 iulie 2014, după venirea unei noi puteri în CJ Cluj, prin schimbarea majorităţii iniţiale a USL (formată din PSD şi PNL), cu noua majoritate PNL-PDL, pe fondul începerii negocerierilor de fuziune între cele două partide. Astfel, termenul acelui credit de 50 de milioane de lei a fost stabilit la 20 de ani, iar directorul aeroportului, David Cideo, a declarat că insituţia va rambursa integral acel credit din resurse proprii.

După suspendarea din funcţie a lui Uioreanu, ca urmare a arestării, trebuia asigurat un interimat la conducerea CJ Cluj. Noua majoritate PNL-PDL a încercat de două ori, să-şi impună un om la conducere, pe consilierul judeţean Mihai Seplecan, care era şi preşedinte executiv al PNL Cluj, dar de fiecare dată HCJ-urile de numire a acestuia şi de schimbare din funcţia de vicepreşedinte a lui Ioan Oleleu (PSD), au fost atacate de Prefectul Judeţului Cluj, Gheorghe Vuşcan (provenit şi el din PSD) în înstanţă şi suspendate. De altfel, de fiecare dată, Mihai Seplecan a stat în fruntea judeţului doar câteva zile, iar cele două procese sunt încă pe rolul instanţei, fără o soluţie.

În această situaţie, consilierii au găsit o formulă de compromis şi l-au numit vicepreşedinte cu atribuţii de preşedinte (de fapt preşedinte interimar) pe Vakar Istavan, din partea UDMR, deşi uniunea nu are decât 5 consilieri în deliberativul judeţului, iar Ioan Oleleu şi-a păstrat funcţia. Singura mică victorie a noii majorităţi PNL-PDL a fost acordarea de către CJ, unui consilier judeţean al noului mare partid de dreapta, Horaţiu Catarig (ales pe listele PDL), a atribuţiilor de vicepreşedinte. Demisia din funcţie a lui Uioreanu venită târziu, abia în 3 octombrie, a deschis calea alegerilor parţiale anticipate, pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al CJ Cluj, pentru restul de mandat, până în iunie 2016, dar data acestor alegeri nu a fost stabilită încă de Guvern, deşi legea administraţiei locale prevede un termen limită de 90 de zile după vacantarea postului, doar că, în bunul stil românesc, aceeaşi lege nu stabileşte şi sancţiuni pentru depăşirea acestui termen.

Un proiect important al judeţului, realizarea Centrului de Management al Deşeurilor, din comuna Feleacu, din fonduri europene, a bătut pasul pe loc. După o expertiză care a arătat foarte clar că executantul iniţial ( asocierea condusă la început de Confort SA iar apoi de Atzwanger SPA) nu este capabil să termine lucrarea până la sfârşitul anului 2015, termenul limită, CJ Cluj a decis să rezilieze contractul iar în luna ianuarie este anunţată o nouă licitaţie pentru găsirea unui constructor care să finalizeze lucrarea. Ceasul însă a început să ticăie şi orice întârziere poate avea efecte financiare serioase pentru bugetul judeţului.

Tot în 2014 a fost reziliat de către Consiliul Judeţean Cluj contractul pentru reabilitatea şi modernizarea drumurilor judeţene cu consorţiul condus de firma Kiat Group, iar consiliul a reuşit în acest an să rezolve doar urgenţele majore care au apărut pe drumurile judeţene. Un asemenea exemplu este repararea câtorva kilometri din „Drumului Groazei" de la Fizeşul Gherlii, dar şi asta s-a întâmplat după ce oamenii din mai multe comune din zonă au ieşit şi au protestat în stradă de mai multe ori.

Despre o altă promisiune importantă făcută în campania din 2012 pentru Consiliul Judeţean Cluj, realizarea Spitalului Regional de Urgenţă, nici măcar nu s-a vorbit prea mult, darmite să se mai şi facă ceva.