A sunat alarma de dezastre. Care e cel mai mare pericol pentru Cluj

Exerciţiul de alarmare naţional a ajuns joi la Cluj. Între 10:00 şi 12:00 au sunat 20 de sirene din oraş. Comanda s-a dat de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, iar cel care a apăsat pe butonul de la primărie este Ioan Antoniu Chindriş, inspector în cadrul Biroului de protecţie civilă, securitate şi sănătate în muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor. Au fost cinci semnale de câte 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde. În total, sirenele au sunat două minute.

80 de sirene există în oraş. 20 sunt prinse în sistemul care a fost pornit joi. Alte 60 de sirene nu au fost încă legate la sistemul centralizat.

Potrivit specialiştilor consultaţi de ZIUA de CLUJ, cel mai mare posibil dezastru care ar putea lovi municipiul Cluj-Napoca este ruperea barajului de la Tarniţa. Acesta este motivul pentru care mai multe sirene sunt dispuse de-a lungul Someşului, de la Grigorescu până la aeroport. Altele au fost amplasate în centrul Clujului, pe magazinul Central, pe Casa de Cultură a Studenţilor, pe o clădire de pe strada Horea, în Pieţele Unirii, Avram Iancu, dar şi în fiecare cartier important.

Compania Apele Române a făcut un calcul, într-un raport înaintat primăriei. Potrivit acestuia, dacă barajul ar ceda, apa ar ajunge la înălţimea de un metru şi jumătate în Grigorescu, cartierul cel mai jos ca nivel, însă la numai 20-30 de centimetri în centrul oraşului. Someşul va aduce însă şi aluviuni; maşinile, dar şi casele ar urma să fie primele afectate.

Blocurile ar scăpa mai uşor. Dacă, Doamne fereşte, se va întâmpla aşa ceva, clujenii sunt sfătuiţi să se deplaseze către punctele înalte ale municipiului, cum ar fi Zorilor, Mănăştur, Gruia. Mai complicat va fi pentru comunităţi din amonte şi mai cu seamă pentru Floreşti, unde apa prăvălită cu viteză ar putea afecta grav numeroase imobile şi bunuri. Toată situaţia aceasta este însă ipotetică, nu putem decât să sperăm că va rămâne totul doar o estimare.