Acuze respinse în cazul Clujana

În schimb, cei 400 de angajaţi ai societăţii şi-au făcut treaba foarte bine, astfel că brandul Clujana a fost reînviat, după o perioadă în care liberalii şi social democraţii ar fi încercat să vândă pe nimic toate activele acestei societăţi, spune reprezentanta PDL.

Acuzele care i se aduc consilierului PDL Steluţa Racolţa cu privire la gestiunea păguboasă de la Clujana sunt respinse de către aceasta.

"Cifra de afaceri a companiei este reprezentată, exclusiv, din vânzări de încălţăminte produse prin munca celor 400 de salariaţi, care au reuşit să reînvie brandul Clujana din anul 2008 până în prezent. Şi alte companii din domeniu, întâmpină greutăţi în desfacerea produselor pentru acoperirea tuturor cheltuielilor lunare, în condiţiile în care au fost create noi locuri de muncă, chiar în ultimii ani de criză economică, iar patrimoniul Clujanei a fost conservat, în toată această perioadă. Precizez că această companie din subordinea Consiliului Judeţean Cluj nu a primit nici un leu finanţare, în ultimii 4 ani de la Consiliul Judeţean Cluj", a transmis Racolţa.

Ea a arătat că în calitate de mandate în AGA de către Consiliul Judeţean, nu era în sarcina ei să-i supravegheze pe directori, dar că totuşi s-a implicat pentru ca situaţia ecstei fabrici să evolueze într-o direcţie bună. "Recunosc faptul că m-am implicat chiar mai mult decât obligaţiile din mandatele specifice de reprezentant AGA, astfel că în perioada septembrie 2008 - aprilie 2010, am recomandat schimbarea, în timp, a trei directori generali. Fiind societate comercială, conducerea curentă este asigurată de un Consiliu de administraţie, care cunoaşte îndeaprope toate detaliile managementului Clujana", a spus Racolţa.

În mod normal, conducerea Consiliului de Administraţie avea sarcina să informeze executivul Consiliului Judeţean cu privire la situaţia financiară a companiei. Cirticile colegilor PSD şi PNL din Consiliul Judeţean sunt doar intervenţii demagogice, spune Racolţa: "Unii dintre colegii mei chiar au asistat la procesul de devorare pe bucăţi a fabricii Clujana, anterior anului 2008. Aceleaşi persoane ştiu foarte bine că, ceea ce a mai rămas nedevorat urma să fie privatizat, pe ridicola sumă de nici 1.500.000 euro, procedură care a fost sistată la începutul mandatului 2008-2012". Ea a menţionat că prin intervenţia sa nu încearcă să le ia apărarea în vreun fel celor care sunt acuza?i că au sustras bani de la Clujana, ci dimpotrivă, că aceştia trebuie să plătească, dacă sunt găsiţi vinovaţi.