Anul centurilor la Cluj: kilometri puţini, inauguraţi la preţ de autostradă

2011 este pentru Clujul anul în care s-a confirmat că proiectele de infrastructură au nevoie de cel puţin cinci ani pentru a fi importate de pe planşe în teren. Administraţia centrală a demonstrat în mandatul premierului Emil Boc că două centuri de ocolire, de nord şi de est, începute în 2005-2006, au nevoie de cel puţin un ciclu electoral ca să scoată efectiv traficul greu dintr-un judeţ, dar şi de bani grei de la bugetul de stat. Un proiect mare de infrastructură cum este Autostrada Transilvania are însă altă logică de materializare: guvernul a scăpat de Bechtel prin renegocierea contractului şi are o strategie să înainteze cu cel puţin 10 kilometri de autostradă pe an.

Guvernul a reuşit anul acesta să îşi pună pe cartea de vizită peste 28 de kilometri de drum ocolitor la Cluj cu două fire pe sens, lucrări pentru care a cheltuit peste 600 de milioane de lei (peste 140 de milioane de euro), dar "robinetul" nu a fost deocamdată închis. Doar una dintre cele două centuri ale Clujului, cea de nord, B-dul Muncii - Apahida, de 4,5 kilometri, a fost terminată. Varianta ocolitoare de est, Vâlcele-Apahida este circulabilă, cu un by-pass pe traseu de doi kilometri, şi se va lucra la finalizarea acesteia până în iunie 2012. Lucrările pentru kilometrul de centură ocolitoare în cazul celor 23,7 de kilometri de drum ocolitor din Cluj depăşesc standardele de cost actualizate în acest an de guvern pentru un kilometru de autostradă, 7 milioane de euro.

Puţinii kilometri de centură de la Cluj au fost însă atent monitorizaţi chiar de premierul Emil Boc, care a vizat anul acesta şantierele celor două obiective de două trei ori, înainte de panglica inaugurală. După ce în 2009 premierul promitea tot pe şantierul centurii Vâlcele-Apahida că la finalul respectivului an vom circula pe traseu cu renii lui Moş Crăciun, în noiembrie 2011 a fost primul care a circulat pe centura dată în folosinţă cu renii din producţia naţională - o Dacie Duster cu număr CJ 16 REN. Oficialii nu au explicat de ce kilometrul de centură a ajuns la Cluj la preţ de autostradă şi de ce guvernul a acceptat să pompeze bani către firme considerate "de casă" ale PDL, care efectuează aceste lucrări la suprataxă - Diferit, Vegyepszer, Pizzarotti-Tirrena Scavi. A trimis toţi nemulţumiţii la Direcţia Naţională Anticorupţie să facă plângeri şi a acuzat de "insuccesuri" fosta administaţie PNL a judeţului. În cazul centurii de nord B-dul Muncii Apahida, de 4,5 kilometri (din care 1,6 fuseseră executaţi cu asfalt din 2006), pe ultima sută de metri au fost rezolvate şi exproprierile proprietarilor care au avut terenuri pe tronsonul bretelei, care însă nu şi-au primit banii în toţi aceşti ani. La începutul lunii iulie respectiva ocolitoare a fost finalizată şi deschisă traficului.

Anul 2011 se încheie în ceea ce priveşte proiectele mari de infrastructură a Clujului cu promisiunea de noi kilometri de variante pentru eficientizarea circulaţiei la nivel naţional. Dacă în 2008 PDL promitea peste 800 de kilometri de autostrăzi în România, în prezent guvernul este mai rezervat: plăteşte doar centuri la preţul de autostradă, iar cu kilometrii de autostradă target-ul este de realizare a unor tronsoane mici care ar garanta din 2013 ca Autostrada Transilvania să ajungă la 100 de kilometri. Toate proiecte, însă, sunt condiţionate de posibilităţile financiare ale bugetului de stat. Vestea bună este că cei 100 de kilometri de autostradă vor trece pe la Cluj, unde deja sunt în circulaţie 52 de kilometri din Autostrada Transilvania, de la Câmpia-Turzii la Gilău.

Scenariul optimist pentru 2012 vizează continuarea lucrărilor la Autostrada Transilvania, pe tronsonul Gilău-Nădăşel, dar şi pe secţiunea 3C Suplacu de Barcău-Borş. De asemenea, s-a luat în discuţie ca spre finele anului să demareze lucrări pe segmentul Târgu Mureş - Luna. În ceea ce priveşte Centura Cluj Est (Vâlcele-Apahida), dată în circulaţie toamna acesta, mai este nevoie de aproximativ 30 de milioane de lei pentru finalizarea lucrărilor.

Autostrada Transilvania, de la Braşov la Borş, începută în 2004, a ajuns până în prezent la 52 de kilometri finalizaţi şi circulabili, de la Câmpia Turzii la Gilău (tronsonul 2B). S-a mai lucrat şi pe tronsonul 3C, Suplacu de Barcău-Borş, pe o porţiune de 48 de kilometri, nefinalizată. Conform informaţiilor ZIUA de CLUJ, compania Bechtel a realizat lucrări de 360-380 de milioane de euro pe secţiunea 3C şi pe tronsonul 2B, sume care nu au fost achitate integral companiei. Bechtel se va ocupa în continuare doar de lucrările pe 3C, conform acordului la care s-a ajuns după negocieri la guvern şi Ministerul Transporturilor, privind renegocierea contractul atribuit americanilor în 2004 prin negociere directă pentru construirea a peste 400 de kilometri de autostradă. Termenele de finalizare rămân o nebuloasă, dar şi alocările financiare angajate de guvern în acest sens.

Pentru 2012 vor fi bugetate cheltuieli cu realizarea tronsonului Gilău-Nădăşel (10 kilometri), dar şi pentru încă 18 kilometri din secţiunea 3C Suplacu de Barcău-Borş (acesta are în total 164 de kilomeri). În cazul primei porţiuni, Ministerul Transporturilor este în faza de lansare a licitaţiei de execuţie. Deocamdată, caietul de sarcini aferent procedurii nu a primit aprobarea de la Autoritatea Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice. Planul pentru anul următor implică lucrări şi pe 3C, pe o porţine de 18 kilometri. Restul proiectului, pe traseul Târgu Mureş - Braşov, este sub zodia aceleiaşi nebuloase privind finanţarea, sintagma nouă pentru construcţia autostrăzii fiind: "lucrări de investiţii multianuale", pe segmente.

Potrivit informaţiilor ZIUA de CLUJ, pentru sfârşitul anului următor sunt luate în discuţie şi lucrări de investiţii noi, şi anume începerea lucrărilor pe tronsonul Târgu Mureş - Luna (Cluj), porţiunea vizată având 38 de kilometri. Concret, planul optimist al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), dar şi al partidului de la guvernare (care promitea la început de mandat peste 800 de kilomeri de autostradă în România) este ca anul 2013 să se încheie cu 100 de kilomeri realizaţi, iar Autostrada Transilvania să aibă acest statut nu doar pe hârtie, ci să se circule de la Târgu Mureş la Nădăşel.

Conform indicatorilor aprobaţi anul acesta de guvern, kilometrul de autostradă din România costă în medie aproximativ 7,2 milioane de euro. În aceste condiţii, ambiţiile Ministerul Transporturilor ar necesita o angajare a unor cheltuieli de peste 400 de milioane de euro.

Centura Cluj Est, de 23,7 kilometri, în prezent dată în circulaţie, dar nefinalizată, va fi, de asemenea, bugetată şi în 2012. Pentru anul acesta, alocarea a fost de 90 de milioane de lei. Anul următor mai este nevoie, potrivit informaţiilor ZIUA de CLUJ, de aproximativ 30 de milioane de lei. Prin hotărâre de guvern, centura are indicatori financiari de peste 150 de milioane de euro, dar nu se va ajunge cu plăţile după finalizarea lucrărilor la suma maximă, cel puţin aşa au promis reprezentanţii structurii din teritoriu a CNADNR. De ce se mai plăteşte pentru centură şi consolidări ale traseului, dacă în prezent cei 23,7 kilometri sunt circulabili cu o variantă de traseul alternativ, rămâne de departe întrebarea anului 2011 în ceea ce priveşte modul de abordare a proiectelor de infrastructură de către oficialii din administraţia centrală şi cea clujeană.