Apostu: Absorbţia fondurilor pentru Cluj, condiţionată de asocieri

Principalul subiect abordat s-a referit la noul program de finanţare destinat polilor naţionali de dezvoltare pentru perioada 2014-2021. Edilul a subliniat că europarlamntarii apreciază că România este deficitară la absorbţia fondurilor europene din pricina organizării administrativ-teritoriale.

Sorin Apostu susţine că membrii Comisiei pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European sunt cât se poate de familiarizaţi cu programul şi strategiile oraşelor europene consacrate drept poli naţionali de dezvoltare. "Despre Cluj-Napoca sunt foarte bine documentaţi. Sunt la curent cu proiectele de investiţii, aveau date complete chiar şi în ceea ce priveşte demersul nostru privind obţinerea titlului de Capitală Culturală Europeană pentru anul 2020", a declarat Apostu.

Acesta a adăugat că principalul scop al întâlnirii cu europarlamentarii din această comisie a vizat programul de finanţare europeană pentru perioada 2014 - 2021. "Până în toamnă trebuie definitivat planul de finanţare al proiectelor destinate dezvoltării polilor de creştere, iar în sensul acesta municipiile au obligaţia de a lansa propuneri. Au fost luate în calcul două teme generale pe care vom încerca să ne pliem. Este vorba despre domeniul transporturilor şi despre domeniul inovare, cercetare şi IT", a susţinut Apostu. Noul program de finanţare urmăreşte să continue proiectele de dezvoltare demarate pe anumite sectoare, dar şi să accelereze procesul de modernizare a oraşelor cu rol de poli de creştere. "În momentul în care se vor aloca finanţările se va ţine cont de sumele care au fost absorbite până în prezent. Cu cât sunt mai mulţi banii pe care am reuşit să-i atragem până în prezent, cu atât mai mari vor fi şansele pe viitor să putem continua proiectele demarate în oraşul nostru. De asemenea, în alocarea fondurilor se va ţine sema şi de suprafaţa teritoriilor vizate pentru dezvoltare. Cu cât mai mare va fi o regiune, cu atât mai bine", a comentat primarul.

El a explicat că, potrivit normelor UE, nu pot aplica pentru bani europeni oraşele unde produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor depăşeşte 75% din media europeană. Or, în acest caz se află deja capitala României, Bucureşti, şi urmează în curând şi Cluj-Napoca. "Din acest motiv, Clujul va trebui să aibă o structură de asociere în care să fie implicate şi oraşele defavorizate. Forma administrativă actuală a României nu e cea mai potrivită pentru absorbţia fondurilor europene", a explicat primarul Apostu, exemplificând cu situaţia Poloniei, "care era organizată în 16 voievodate, pe care le-a redus la 14".