Arhitecții de la Urbanism, responsabili de întârzierea autorizațiilor de construire. "Dezbat și fac simpozioane ca la facultate și omul care așteaptă să facă investiția suferă"

Emiterea autorizațiilor de construire la Consiliul Județean (CJ) Cluj durează câteva zile, față de municipalitate, unde vorbim de luni sau chiar de ani. Șeful județului, Alin Tişe, arată cu degetul spre arhitecții din Comisia de urbanism a oraşului.

Termenul mediu de emitere de către CJ Cluj a autorizațiilor de construire a fost, anul trecut, de doar 8,8 zile lucrătoare, reiese dintr-o analiză a activității derulate de instituție în 2020. Președintele CJ Cluj, Alin Tișe, a explicat, pentru ZIUA de CLUJ, cum s-a ajuns la o asemenea performanță.

''Am reușit printr-o bună organizare la Direcția de urbanism, să facem ședințe săptămânal, sau cel puțin la două săptămâni, așa încât să nu avem restante la dosarele care sunt de depuse la Comisia de urbanism.  Încerc și eu să studiez dosarele după-amiază, noaptea, să nu țin foarte mult timp la semnat.

Primul lucru a fost reorganizarea aparatului de urbanism, apoi lucrăm la ghișeul unic, la partea de digitalizare, astfel încât nu mai circulă dosarul. Încercăm să sintetizăm cât mai bine procedura. Noi dăm autorizații în tot județul, în numele primăriilor, dacă am avea doar dosarele ce țin de proprietatea CJ, timpul ar fi și mai scurt. Lucrăm la asta de câțiva ani să ajungem la această performanță'', a declarat Tișe, la ZIUA LIVE.

Întrebat care este motivul pentru care timpul de acordare al autorizațiilor de construire la CJ este, poate, cu luni de zile mai scurt decât la primărie și ce sfaturi ar da municipalității pentru remedierea acestei situații, șeful județului a precizat că întârzierea, cel mai probabil, este datorată arhitecților în Comisia de urbanism, care fie nu pot ajunge la un acord comun, fie folosesc aceste ședințe pentru discuții ce nu vizează direct dosarele aflate în analiză.

''Legat de primărie, lucrurile sunt puțîn schimbate. Acolo, volumul de muncă este și mai mare, presiunea urbanistică e și ea mare. Clujul a devenit și este un magnet pentru toți investitorii care vor să facă, iar asta este foarte bine. Din punctul de vedere al muncii și al capacității oamenilor, sunt convins că au mult mai multă treaba.

De asemenea, problema care ar putea există la primărie este nu atât a aparatului și a funcționarilor, cât a acelei Comisii de urbanism, din care fac parte arhitecți specialiști și care, de multe ori, confundă locul de urbanism cu un simpozion sau loc de dezbateri pe diverse teme, pentru că nu reușesc să se pună de acord. Iar omul care așteaptă să facă investiția suferă și așteaptă ca ei să ia o decizie.

Trebuie să știți că toate dosarele care necesită plan urbanistic zonal sau de detaliu trebuie să treacă prin această comisie de specialiști și, de multe ori, aceasta poate să amâne și să întârzie un proiect din anumite motive, fiind, poate, unul dintre motive pentru care se mărește timpul. Dar cel mai bine știu oamenii din primărie, nu pot eu să comentez în numele lor.

Problema este că atunci când lucrezi pe bani gândești cumva, iar când ești analizatorul vezi altfel. Apoi, actorul politic nu poate semna proiectele până ce nu trec prin această comisie, ei sunt specialiștii. Dar dacă durează un an și pierzi bani, paradoxal, dai în judecată Primăria sau Consiliul Județean, deci arhitecții din comisie decid, dar nu răspund. Este o anomalie'', a explicat președintele CJ Cluj.

În ultimii ani, și edilul Clujului, Emil Boc, a fost vocal față de acțiunile și deciziile arhitecților clujeni din Comisia de urbanism a municipalității. În noiembrie 2020, i-a "urecheat" pentru împotrivirea faţă de noul sediu al Facultății de Matematică și Informatică (FMI). "Cei de la Babeș-Bolyai, spun pe bună dreptate: vin arhitecţii de la urbanism şi spun că nu poate să se construiască FMI în Grigorescu. Bun, staţi un pic. Ei sunt, totuşi, parte fundamentală în strategia oraşului.

Adică oraşul ăsta e pentru profit numai pentru cei care nu împart sau şi pentru universităţi care ne dau şansa de a avea noi toţi bani pe termen mediu şi lung din investiţiile care se atrag. Din acest punct de vedere am fost şi voi fi un susţinător fără echivoc al universităţilor clujene. Nu am fost eu acolo, în momentul ăla, că ieşea cu scântei şi mai mari! Partea de universităţi trebuie susţinută fără echivoc. România există în primul rând prin UBB la capitolul ăsta. Nu e în regulă cu înţelegerea priorităţilor", a declarat edilul, la un post de radio local.

În 2019, a fost foc și pară pe arhitecții Clujului și pe proiectanții Planului Urbanistic General (PUG), care au permis derogarea pentru construirea unui bloc de 10 etaje în zona Plopilor, pe un teren unde în prezent există o zonă verde neamenajată. Nu în ultimul rând, la început de 2021, edilul s-a adresat arhitecţilor care fac proiecte în oraş. "Sunt arhitecți care își fac un titlu de glorie să dea vină pe departamentul de urbanism, deși ei sunt cu mâța în sac, pentru că nu au adus documente pentru promovarea proiectelor".

A declarat război și investitorilor imobiliari: ”Vreau să știți că principiul pe care îl am la Cluj, și chiar dacă mă atacă toți oamenii de afaceri afectați de crearea noilor parcuri, iar alții cer rapid și urgent ca să construiască, mâine dacă se poate, este ”Orașul trebuie să aibă următorul principiu: creăm locuri pentru oameni, nu pentru profit!”.

Nu este foarte popular ceea ce spun sau mulți mă vor ataca, dar aceasta trebuie să fie direcția unui oraș care ține la interesul public. Creăm locuri pentru oameni, nu pentru profit. Evident că și profitul trebuie să existe, pentru suntem în economie de piață, dar trebuie să meargă în concordanță cu interesul public. Am spus ”Parcuri și nu profit!”, ”Mobilitate și nu profitul imediat al privatului!”.

Trebuie făcut în concordanță a blocurilor cu infrastructura. Le explic investitorilor că degeaba fac ansambluri imobiliare dacă oamenii vor sta blocați în stradă și nu vor putea să circule, pentru că distrugi calitatea vieții și nu va cumpăra nimeni apartamente acolo. Mai bine gândim pe mobilitate, ca oamenii să poată circula, să existe alternative, apoi să facem rezonabil ansambluri imobiliare, care să crească calitatea vieții. Prin ceea ce propunem nu vreau să distrugem ceea ce avem la Cluj”.