Artera dintre autostradă şi centură, “îngropată” la Bucureşti

Artera dintre autostradă şi centură, “îngropată” la Bucureşti
Regionala de Drumuri şi Poduri Cluj a fost nevoită să pună în sertar caietul de sarcini pentru studierea traseului care urma să conecteze centura Vâlcele-Apahida la Autostrada Transilvania.

Achiziţia studiului de prefezabilitate pentru varianta care va lega centura de autostradă, aproximată la 5,4 kilometri, este blocată. Şeful Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP), Ion Pantelimon, a declarat că deocamdată toate proiectele de acest gen sunt în analiză la Ministerul Transporturilor pentru prioritizare, până în luna noiembrie. "Atunci vom şti exact dacă mai lansăm achiziţia", a completat Pantelimon.

Oficialii DRDP Cluj au declarat că aşteaptă răspuns de la compania-mamă privind studierea traseului unei şosele dorite la Cluj pentru conectarea centurii Vâlcele-Apahida la tronsonul de autostradă Câmpia Turzii-Gilău. "Toate achiziţiile la nivelul structurilor din teritoriu au fost sistate. Luna aceasta se efectuează o evaluare a acestor proiecte la nivelul Ministerului Transporturilor şi al Companiei Naţionale de Autostrăzi. Din acest motiv nu am achiziţionat studiul de prefezabilitate pentru proiectul de la Cluj privind conectarea tronsonului 2B al Autostrăzii Transilvania şi Centura Cluj Est printr-un drum de legătură între Ciurila şi Vâlcele", a explicat şeful DRDP Cluj, Ion Pantelimon. Acesta a adăugat că banii pentru studiu sunt prinşi deja în bugetul instituţiei de la începutul anului. Pentru achiziţia studiului de prefezabilitate, care urma să stabilească costul variantei între centură şi autostradă, aproximată la 5,4 kilometri, există circa 20.000 de lei. "În luna noiembrie vom şti exact dacă dăm sau nu drumul la achiziţia studiului de prefezabilitate", a adăugat Pantelimon.

Oficialul a declarat că legarea autostrăzii de centură este un proiect foarte important pentru Cluj, deoarece ar maximiza utilizarea segementului de autostradă şi a Centurii Cluj Est după ce aceasta va fi deschisă circulaţiei pe întregul traseu. Drumul care va interconecta cele două ocolitoare (autostrada şi centura) ar urma să degreveze şi municipiul Turda de traficul greu şi are ca extremităţi Vâlcele, în zona nodului de urcare pe centură, şi Ciurila, unde este necesară realizarea unei bretele de urcare pe Autostrada Transilvania.

Ideea legării autostrăzii de Centura Cluj Est a fost anunţată public de primarul Sorin Apostu în 2008, pe când acesta ocupa postul de viceprimar. "E vorba despre numai câţiva kilometri, aproximativ opt, şi este cu mult mai ieftin ceea ce vom propune noi. De la nord de localitatea Ciurila, printr-o bretea, se poate lega actuala centură ocolitoare Vâlcele-Apahida de Autostrada Transilvania, iar astfel se vor putea crea intrări în oraş atât prin Gilău, cât şi de pe Calea Turzii", a clarificat Apostu. Suma avansată de actualul primar în toamna lui 2008 pentru acest proiect a fost de circa 20 de milioane de euro. De altfel, varianta a fost preluată şi în noul Plan Urbanistic General al Clujului. Şeful de proiect, arhitectul Adrian Borda, a explicat că există patru drumuri care, odată implementate, ar rezolva multe dintre problemele de aglomeraţie din Cluj-Napoca. "Prioritară ar fi realizarea prelungirii Vâlcele-Apahida, care asigură ocolirea completă a oraşului de traficul de tranzit. Acum, dacă vii de la Dej şi mergi spre Bucureşti, prin traversarea Clujului pierzi trei sferturi de ceas. Apoi, importante sunt centurile localităţilor Floreşti şi Baciu şi modernizarea drumului de la Făget la Ciurila. Toate legăturile acestea ar ajuta oraşul să se lege mult mai eficient de teritoriu", a subliniat Borda.

Breteaua care ar urma să lege centura de autostradă a fost inclusă şi în strategia dezvoltării judeţului, cu termen de realizare 2009-2013, însă cu fonduri europene. În ceea ce priveşte bugetul necesar demarării investiţiei, acesta urmează să fie calculat. Ca sursă de finanţare este menţionat Programul Operaţional Regional - Axa prioritară 2 - îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale. În afară de această posibilitate, sunt menţionate ca surse bugetul de stat, bugetul local sau alte surse de finanţare (de exemplu, creditul furnizor - n. red.).


Luminiţa SILEA, Kristina REŞTEA
luminitasilea@ziuadecj.ro, kristinarestea@ziuadecj.ro

 

Comenteaza