Banii pentru comunele clujene l-au băgat pe Tişe în război cu Ministerul Agriculturii

Ministrul Valeriu Tabără a fost somat de către preşedintele Consiliului Judeţean Cluj să-l demită pe şeful Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.

Nemulţumit de modul în care au fost acordate finanţările pentru proiectele de dezvoltare şi adaptare a agriculturii şi silviculturii din judeţul Cluj, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Alin Tişe, i-a cerut ieri ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Valeriu Tabără, să-l demită pe şeful Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), Mihai Vădan. În cazul în care Vădan nu va fi îndepărtat, Tişe ameninţă că îi va solicita premierului Emil Boc să-l demită chiar pe ministrul Tabără. Liderul clujean apreciază că, pentru a doua oară, APDRP s-a folosit de numeroase nereguli şi ilegalităţi în procedura de departajare a comunelor care au solicitat finanţări, judeţul Clujul fiind dezavantajat.

Comunele clujene au depus pentru finanţare europeană 19 proiecte pe cele două componente ale Măsurii 125, care se referă la îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de agricultură şi silvicultură. Dintre acestea, doar trei proiecte au obţinut finanţare, toate pe componenta referitoare la agricultură a Măsurii 125, alte nouă fiind declarate eligibile, însă fără finanţare. “Îmi este imposibil să accept o astfel de situaţie şi îi cer public ministrului Agriculturii să remedieze problema”, a declarat Tişe. El a explicat că au existat două criterii de departajare şi selecţie: punctajul comunităţilor (stabilit în funcţie de suprafaţă, populaţie, grad de sărăcie, infrastructură) şi valoarea proiectelor în lei. “Primul criteriu a pus comunele solicitante într-o relativă poziţie de egalitate. Cel de-al doilea criteriu trezeşte însă o mulţime de întrebări, pentru că valoarea în lei s-a stabilit la cursul euro de la momentul în care consultantul a realizat evaluarea proiectelor. Unele comune au trecut la antedatarea contractelor, astfel încât să poată obţine o valoare în lei mai scăzută faţă de alte proiecte. Este inadmisibil, pentru că, dacă s-a impus un astfel de criteriu, atunci consider că toată lumea trebuia să-şi evalueze proiectul la un singur curs euro. Iar această regulă trebuia să fie instituită de către reprezentanţii APDRP încă de la lansarea ghidului de finanţare, fără să ajungem acum să ne confruntăm cu astfel de nereguli”, a mai precizat preşedintele CJ Cluj.

Din pricina acestui criteriu - a adăugat Tişe - unele proiecte promovate de judeţul Cluj au căzut la o diferenţă de sumă infimă. “Comuna Petreşti, de exemplu, nu a primit finanţare pentru o diferenţă de doar 12 lei!”, a explicat liderul administraţiei judeţene. Mai mult, Tişe susţine că reprezentanţii APDRP comit o greşeală, deoarece intenţionează să pună “la păstrare” o parte din banii destinaţi investiţiilor în infrastructura din agricultură şi silvicultură. Cu aceşti bani ar urma să fie derulată o nouă sesiune de finanţare pentru proiecte noi, deşi din prima sesiune au rămas fără finanţare o mulţime de proiecte eligibile. “Pentru această primă sesiune, din totalul de 483.246.816 euro alocaţi la nivelul întregii ţări, a fost disponibilizată doar suma de 620.320.424 de lei. Cu banii rămaşi, APDRP a decis organizarea unei noi sesiuni de finanţare, în condiţiile în care multe din proiecte, printre care şi cele promovate de judeţul Cluj, au fost declarate eligibile. Mai mult, agenţia pregăteşte o nouă mascaradă de evaluare, aceasta decizând că pot fi depuse solicitări de finanţare care vizează doar drumurile de exploataţie agricolă, clasificate ca atare. Ca urmare a acestei măsuri, sunt excluse drumurile vicinale, care prin hotărâri de consilii locale au fost transformate în drumuri agricole, incluse în domeniul public al comunelor respective. Or, în întreaga Transilvanie, drumurile de exploataţie agricolă figurează ca vicinale, ceea ce duce la excluderea de la finanţare a tuturor proiectelor promovate din această parte a ţării”, s-a plâns Tişe. Preşedintele CJ Cluj i-a cerut ministrului Agriculturii, Valeriu Tabără, să facă ordine în cadrul APDRP şi să-l demită de urgenţă pe şeful agenţiei, Mihai Vădan. “Nu este pentru prima dată când Clujul are de suferit de pe urma acestui domn care conduce APDRP. În cazul în care el nu va fi îndepărtat, îi voi solicita premierului să-l demită pe ministrul Agriculturii”, a spus Tişe.

Şeful APDRP Cluj, Vakar Istvan, este de părere că acuzaţiile lui Tişe sunt extrem de dure şi că va fi foarte grav dacă se va dovedi că, într-adevăr, unele comune şi-au modificat preţurile iniţiale de pe studiile de fezabilitate pentru a prinde un curs euro mai bun. “Dacă se aduc dovezi în sensul acesta, atunci chiar e grav. Pentru că regulamentul este foarte strict în sensul acesta”, spune Vakar. El a afirmat că în judeţul Cluj toate primăriile solicitante au respectat cu stricteţe ghidul de finanţare. “Este normal să mă deranjeze şi pe mine că proiecte clujene au pierdut punctaj la o diferenţă de numai 12 lei. Este foarte trist. Dar din acest punct de vedere chiar nu e nimic de făcut pentru că primăriile cunoşteau de la început care sunt criteriile de selecţie. Se ştia că evaluarea proiectelor în momentul încheierii studiilor de fezabilitate ar putea să-i dezavantajeze. Eu nu pot să ştiu dacă alţii au făcut nereguli în sensul acesta, dar asta ar fi foarte grav”, a afirmat Vakar. Şeful APDRP Cluj a mai precizat că banii sunt, oricum, foarte puţini şi că niciodată nu vor acoperi necesarul proiectelor promovate de comune.