Bărcile de pe Someş aşteaptă finanţarea

După mai multe ore de discuţii cu reprezentanţii administraţiei clujene, organizaţia olandeză s-a angajat să găsească finanţări pentru planificarea proiectului "Someşul navigabil".

Dutch Initiative for Sustainable Cities (DISC) a venit ieri la Primăria Cluj-Napoca cu modelul amenajării canalelor din Utrecht, propunând importarea acestuia la Cluj, având în vedere că municipiul beneficiază de avantajul de avea două cursuri de apă care traversează oraşul. Olandezii au explicat că în cazul oraşului din Ţara Lalelelor s-a gândit un proiect de valorificare a canalelor pe 20 de ani, în care s-a investit 1 miliard de euro, mare parte din sumă fiind atrasă din fonduri europene. "România are avantajul existenţei a opt programe operaţionale, în valoare totală de 8 miliarde de euro, care pot fi accesate, ceea ce înseamnă că pot fi cheltuiţi în fiecare zi 20 de milioane de euro. Dacă ai proiecte foarte bine scrise poţi să îi foloseşti şi pentru transformarea Someşului în traseu de apă de interes pentru locuitori", a spus Joep de Roo, coordonator DISC.

Olandezii au subliniat că în momentul în care administraţia decide să demareze un astfel de proiect trebuie să aibă în vedere crearea de proiecte-pilon, care să susţină financiar şi pe termen lung iniţiativa. Mai precis, pe traseul cursului de apă municipalitatea trebuie se încurajeze investiţiile private, gen restaurante, unităţi de agrement şi chiar locuinţe. Pe malul canalelor din Utrecht s-au dezvoltat 3.000 de unităţi locative şi s-au creat 35.000 mp de magazine şi spaţii pentru divertisment. "Toate afacerile s-au întors cu faţa la râu", a completat Joep de Roo.

Primarul interimar Radu Moisin a precizat că bugetul local nu poate suporta un astfel de proiect, dar că mizează pe implicarea olandezilor pentru identificarea unor soluţii viabile de finanţare, cum ar fi parteneriate public-private. La dezbatere au participat arhitecţi şi urbanişti clujeni, membri ai echipei Planului Urbanistic General (PUG), reprezentanţi ai instituţiilor responsabile de gestionarea cursurilor de apă (Direcţia Apelor Someş-Tisa, Hidroelectrica, Compania de Apă Someş). Ştefan Popa, de la Hidroconstrucţia, compania care a realizat toate lucrările mari de valorificare energetică a cursurilor de apă, a menţionat că în prezent în municipiu există doar o microhidrocentrală, Cluj I, cu o putere instalată de 1 MW. "Ar fi foarte benefic să se mai construiască astfel de instalaţii, pentru că în acest fel s-ar suplini consumurile cu iluminatul public sau cu ecluzarea, în cazul punerii în operă a proiectului «Someşul navigabil»", a spus Popa.

Arhitectul Vasile Mitrea a menţionat însă că o ideea mult mai viabilă pentru valorificarea râului care traversează oraşul este includerea acestuia într-un sistem de agrement. "Un Someş navigabil e un proiect cam riscant, având în vedere că e nevoie de ecluze tot la 200-300 de metri, a căror amenajare este foarte costisitoare. În prezent, din cei 12 km, cât are râul, pe 7 e blocat cu amenajări şi locuinţe. O singură zonă rămâne de valorificat - cea industrială. Tocmai de aceea, şi în contextul actualizării Planului Urbanistic General al oraşului, administraţia ar trebui să fie atentă ca noii proprietari din zonă să nu facă ce vor şi să existe un regulament", a subliniat Mitrea. "Spaţiile verzi, Someşul, Canalul Morii şi lacurile ar trebui incluse într-un sistem ecologic protejat", a completat arhitectul.

Echipa biroului Planwerk, care lucrează la elaborarea noului PUG, şi-a prezentat materialele realizate în ultimii 10 ani, care au fost incluse şi în noua documentaţie de urbanism care va reglementa construcţiile viitorului din oraş. "După discuţii s-a stabilit ca DISC să găsească posibilităţi de finanţare pentru planificare şi pentru procesul de transformare a Someşului. Deocamdată, la masă au stat instituţii, oameni şi interese. De aici trebuie să rezulte un proces clar pentru ca proiectul să aibă o şansă reală", a precizat arhitectul Eugen Pănescu. Virgil Pop, reprezentantul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, a atras atenţia că administraţia a neglijat Someşul în ultimii ani. "«Oraşul de pe Someş» a rămas doar o licenţă poetică, fiindcă, în realitate, râul nu a fost niciodată valorificat la potenţialul său, ba mai mult, administraţia a permis distrugerea Canalului Morii", a spus Pop.