Băsescu agită din nou Ardealul. Clujul nu vrea “criterii etnice” la reorganizare

Preşedintele Traian Băsescu a declarat ieri că va discuta cu partidele politice soluţii pentru ca până în 2012 România să fie reîmpărţită din punct de vedere administrativ pentru gestionarea mult mai eficientă a banilor prin diminuarea dirijării politice a fondurilor. Aceasta în contextul în care la Camera Deputaţilor se dezbate proiectul de lege privind reorganizarea regiunilor de dezvoltare, iniţiat de UDMR şi aprobat tacit de Senat anul trecut, însă criticat inclusiv de PDL pentru că propune împăţirea Transilvaniei pe criterii etnice. Liderii din administraţie şi parlamentarii clujeni au puncte de vedere diferite asupra viitorului Clujului, dacă cele două iniţiative se vor materializa.

Preşedintele României, Traian Băsescu, a subliniat ieri în cadrul unui forum economic derulat în capitală că este nevoie de o reorganizare administrativă a ţării tocmai pentru a genera o dezvoltare unitară a teritoriului şi o diminuare a impactului dirijării politice a resurselor. Un număr mai mic de unităţi administrativ-teritoriale decât cel din prezent va garanta acest lucru, potrivit declaraţiilor preşedintelui. "Ţara, aşa cum este organizată, nu poate stimula dezvoltarea. Avem decizii pe suprafeţe mult prea mici, mă refer la judeţe, şi avem decizii extrem de greu de negociat. Interesul unui judeţ e ca un drum să fie de la sud la nord, iar judeţul următor vrea unul de la est la vest, că pe acolo, pe Valea Trotuşului, sunt primarii lui. Va trebui să reorganizăm administrativ ţara pentru a permite investiţiilor să se deruleze", a spus Băsescu, citat de realitatea.net, adăugând că aceasta va fi una din priorităţile sale în discuţiile cu partidele politice şi speră ca până în 2012 să fie adoptată o soluţie în acest sens. O nouă reorganizare va lua presiunea politicului de pe deciziile regionale şi locale şi va permite o administrare mult mai eficientă a banilor "decât atunci când se întâlnesc într-o euroregiune şapte preşedinţi de consilii judeţene". "Imaginaţi-vă cum îşi pot negocia interesele de dezvoltare regională când unul are primarii în nordul judeţului şi altul îi are în est", a adăugat preşedintele citat de aceeaşi sursă.

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Alin Tişe, a anticipat încă de anul trecut necesitatea reorganizării administrativ-teritoriale, deziderat despre care se vorbea încă din momentul aderării României la Uniunea Europeană (UE). El a propus un proiect de reorganizarea a Clujului care urmăreşte comasarea mai multor comune în jurul oraşelor din judeţ sau în comunităţi de 5.000-10.000 de locuitori. În acest moment, Clujul are 75 de comune şi şase oraşe. 15% dintre comune au sub 2.000 de locuitori şi doar 9 comune au bugete de peste 1 milion de lei, potrivit unui studiu al CJ Cluj . Analiza a relevat că aproape jumătate dintre comunele din judeţ nu se pot autofinanţa şi depind de ajutorul financiar al CJ sau de alocări bugetare din partea guvernului. Astfel, preşedintele CJ a indicat că ar fi oportun ca la Cluj să existe 6 municipii şi 13 comune. Tişe propunea chiar ca judeţul să devină un centru-pilot pentru reorganizarea administrativă. Primarii din judeţ s-au opus deciziei, iar liderul din administraţie nu a mai organizat consultările promise.

"Pentru ca acest lucru să se întâmple este nevoie de o lege la nivel naţional. De aceea am decis să aşteptăm cadrul legal, mai ales că este imperios necesat să se reorganizeze judeţele şi ţara. Cu cât vom face mai repede acest lucru, cu atât România se va moderniza mai repede. Totul este ca această reorganizare să se facă cu respectarea principiului subsidiarităţii. Nu putem discuta aici de reorganizarea pe criterii etnice, ci este nevoie de criterii structurale şi funcţionale. Dacă avem în vedere că în prezent se discută în Camera Deputaţilor un proiect de lege al UDMR prin care s-a propus reorganizarea pe criterii etnice a actualelor regiuni de dezvoltare, la adoptarea sau nu a propunerii va prima viziunea partidelor politice asupra dezvoltării României, şi nu cea a intereselor unei părţi sau a alteia", a menţionat Tişe.

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu, a precizat că reorganizarea administrativ-teritorială se pregăteşte de mult şi că este în concordanţă cu modul în care UE va aloca fondurile nerambursabile pentru România, începând din 2013. "Din discuţiile cu oficiali de la Bruxelles am înţeles că aceasta este viitorul, organizarea administrativ-teritorială. Este adevărat că în momentul în care se vor aloca noile finanţări pentru 2014-2021 se va ţine cont de sumele care au fost absorbite până în prezent. Cu cât sunt mai mulţi banii pe care am reuşit să-i atragem până în prezent, cu atât mai mari vor fi şansele pe viitor să putem continua proiectele demarate în oraşul nostru. De asemenea, în alocarea fondurilor se va ţine seama şi de suprafaţa teritoriilor vizate pentru dezvoltare. Cu cât va fi mai mare o regiune, cu atât mai bine", a afirmat primarul. El a explicat că, potrivit normelor UE, nu pot aplica pentru bani europeni oraşele unde produsul intern brut pe cap de locuitor depăşeşte 75% din media europeană. Or, în acest caz se află deja capitala României, Bucureşti, şi urmează în curând şi Cluj-Napoca. "Din acest motiv, Clujul va trebui să aibă o structură de asociere în care să fie implicate şi oraşele defavorizate. Forma administrativă actuală a României nu e cea mai potrivită pentru absorbţia fondurilor europene. De exemplu, în Polonia existau doar 16 voievodate, pe care le-a redus la 14", a mai subliniat Apostu.

"PDL a pantentat această chestiune, a direcţionării fondurilor pe criterii politice. De aceea, într-o comună cu primar al puterii drumul este asfaltat, iar în comuna următoare, unde este un primar de altă culoare, nu este. Declaraţiile preşedintelui nu fac altceva decât să surprindă viaţa din România, aşa cum s-a întâmplat şi atunci când s-au tăiat pensiile şi salariilor, dar şi incapacitatea guvernului de a lua vreo măsură. Este un semnal pe care Băsescu îl transmite când relaţia cu UDMR-PDL este tensionată. O nouă lege ca şi cea a învăţământului e prilej de negociere. Să nu uităm că propunerea UDMR este în dezbatere la Camera Deputaţilor. Mă refer la cea de reorganizare a regiunilor pe criterii etnice. Actualele regiuni sunt funcţionale. Dacă se merge mai departe, spre reorganizare administrativ-teritorială, doar cetăţenii vor avea probleme, care nu vor face decât să plătească mai scump orice. Aşa procedează preşedintele şi partidul de la putere: aruncă fumigene de genul celei cu reorganizarea şi permit aprobarea unui proiect de genul UDMR tocmai pentru a-şi negocia interesele politice, în detrimentul lezării celor naţionale", a declarat senatorul PSD de Cluj, Alexandru Cordoş.

"Nu ştiu cum va fi cu reorganizarea administrativ-teritorială. Noi susţinem proiectul de reorganizare a regiunilor din România, 16 regiuni şi 5 macroregiuni. Proiectul a trecut de Senat şi este în dezbatere de mult la Camera Deputaţilor. Este un proiect care ţine cont de suprafaţa utilă şi de populaţie. Nu este vorba doar de o împărţire pe criterii etnice a teritoriului ţării, ci ţine şi de istorie şi tradiţie. Nu punem Clujul la Mureş. E mai preferabil să meargă cu Maramureş şi Bistriţa. O astfel de reoganizare nu ţine de pregătirea autonomiei. Aceasta este altceva şi se va rezolva prin adoptarea legii minorităţilor, paralelă cu cea a regiunilor", a menţionat Mate Andras Levente, liderul grupului UDMR din Camera Deputaţilor.

Deputatul Danie Buda, preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, a spus că declaraţiile preşedintelui exprimă dorinţa ca reorganizarea teritorială a României, de care se discută de la revoluţie încoace, să se facă în timpul mandatului actual al PDL. "Nu este vorba despre ultima măsură nepopulară a guvernului Boc. Este o sarcină dificilă, dar o să o facem şi pe asta pentru că de reorganizare ţine absorbţia fondurilor europene. Va fi o chestiune de timp. Există şi soluţii constituţionale pentru ca acest lucru să se întâmple. Ideea este că oricum modificarea Constituţiei va avea loc în actualul mandat. Preşedintele ne-a obişnuit să fie un actor important în viaţa publică. Nu putem vorbi despre declaraţii de reorganizare în contextul unor tensiuni în coaliţia UDMR-PDL pentru că acestea nu există. În ceea ce priveşte proiectul UDMR, de împăţire a României pe criterii etnice, nu se va adopta la Cameră. Doar cei care nu au exerciţiul parlamentar s-ar hazarda să spună că aceasta s-ar mai putea adopta tacit, ca la Senat", a spus Buda. Senatorul Marius Nicoară, fost preşedinte CJ, nu a putut fi contactat în cursul zilei de ieri. Nicoară declara pentru ZIUA de CLUJ că pentru reorganizarea regiunilor, dar şi pentru reorganizarea administrativ-teritorială este nevoie de iniţierea unei dezbateri publice serioase.

UDMR a trecut în 2010 reorganizarea regiunilor prin Senat

Modificarea Legii nr. 315/2004 privind organizarea regiunilor de dezvoltare a reuşit să treacă tacit (a fost aprobat prin lipsă de cvorum) prin Senat în primăvara anului trecut.

În prezent, această lege este în dezbatere la Camera Deputaţilor. Potrivit proiectului, teritorul ţării este împărţit în 16 regiuni de dezvoltare şi 5 macroregiuni care nu au personalitatea juridică. O regiune este Covasna - Harghita - Mureş, în timp de Clujul este grupat cu Maramureş şi Bistriţa-Năsăud. La acel moment, senatorul clujean PDL Mihail Hărdău afirma că nici el şi nici colegii săi democrat-liberali nu au susţinut acest proiect al UDMR şi că nici nu l-ar vota vreodată. "Printr-o greşeală a fost adoptat. Eu nu sunt de acord cu un astfel de proiect, este artificial construit, pe criterii etnice. Chiar dacă partidul mi-ar cere să votez un astfel de proiect, nu aş face-o niciodată. Dar nu s-a pus încă în interiorul partidului problema aceasta. Toată lumea este de acord că se impune o reorganizarea a regiunilor din România, pentru că actuala împărţire pe regiuni n-a funcţionat nici economic, nici administrativ, ci a fost un «praf în ochii europenilor» că ne-am reorganizat", explica Mihail Hărdău pentru ZIUA de CLUJ.