Bătălia între municipiu şi judeţ se reia. Pe bani

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Alin Tişe, a explicat ieri că anul acesta primăria a obţinut 60.000 de lei din plafonul care revine primăriilor UDMR, la iniţiativa acestui grup, pentru confecţionarea de plăcuţe multilingve. Altfel, nu ar fi primit nici un leu. În schimb, primarul interimar Radu Moisin a afirmat că municipiul este cel care susţine economia judeţului, motiv pentru care este îndreptăţit să primească mai multe fonduri. Mai mult, Moisin spune că au existat discuţii pentru alocarea unei sume pentru legarea oraşului la centura Vâlcele - Apahida, însă în final banii s-au dat pentru altceva.

Primarul interimar Radu Moisin a declarat ieri că municipiul Cluj-Napoca a obţinut o sumă infimă de la CJ din cota de 20% din impozitul pe venit şi taxa pe valoarea adăugată (TVA) raportată la numărul de locuitori pe care oraşul îi deţine din populaţia judeţului. "Am primit 0,13% din suma totală care s-a distribuit primăriilor din judeţ, în condiţiile în care municipiul Cluj-Napoca deţine 45% din populaţia judeţului. Acest fapt ridică semne de întrebare. Mai ales pentru că cetăţenii din municipiu sunt cei care asigură puterea de cumpărare şi întreţin funcţionarea comunelor din judeţ", a afirmat Moisin.

El a adăugat că proiectele de investiţii nominalizate de primărie erau evaluate la 258 de milioane de lei cu TVA, însă din discuţiile purtate cu oficialii CJ Cluj municipalitatea urma să primească fonduri pentru reabilitarea unei porţiuni de drum în prelungirea arterei Colonia Borhanci, care ar fi asigurat conectarea municipiului la centura Vâlcele - Apahida. "În ultimii doi ani nu am primit nici un leu de la Consiliul Judeţean, aşa că s-au purtat discuţii pentru realizarea respectivei porţiuni de drum (aproximativ 1 kilometru - n. red.) cu fonduri de la acest capitol, cote defalcate, mai ales că noi avem în vedere asfaltarea arterei Colonia Borhanci anul acesta", a spus Moisin.

Consilierii judeţeni au aprobat în şedinţa ordinară de la finalul săptămânii trecute un proiect de hotărâre privind nominalizarea pe unităţi administrativ-teritoriale şi lucrări a sumei de peste 47,5 milioane de lei din cota de 20%, pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală pe anul 2012. Administraţia locală clujeană a primit 60.000 de lei pentru montarea de plăcuţe multilingve pe monumentele din oraş.

Preşedintele CJ, Alin Tişe, a explicat că există o practică convenită cu liderii politici din acest for decizional privind alocările de fonduri din cotele defalcate. Potrivit acesteia, Primăria Cluj-Napoca nu primeşte fonduri pentru că are un buget de trei ori mai mare decât cel al judeţului. În schimb, banii se repartizează către primăriile mai sărace, în funcţie de negocierile de la nivelul fiecărui grup politic reprezentat în forul judeţean. "Anul acesta Primăria Cluj-Napoca a primit 60.000 de lei, bani proveniţi din cota UDMR. Aceştia au luat aceşti bani de la o altă administraţie şi au rezervat-o primăriei pentru producerea de plăcuţe. Într-adevăr, am discutat cu reprezentanţii primăriei să legăm artera Borhanci la centura Cluj Est, însă fondurile necesare pentru acest proiect nu intră în acest capitol de alocări din cotele defalcate. Am cerut primăriei să nominalizeze proiectele de investiţii pe anul acesta, pentru că este vorba despre o chestiune de procedură. În final, plenul Consiliului Judeţean decide asupra oportunităţii alocării fondurilor. Cred că nu trebuie politizate lucrurile. Nu văd de ce se exagerează atât", a apreciat Tişe.

Oficialul a adăugat că primăria are două variante în ceea ce priveşte cei 60.000 de lei rezervaţi de forul judeţean. "Dacă nu consideră oportun să-i folosească pentru confecţionarea de plăcuţe, în a doua jumătate a anului pot solicita schimbarea destinaţiei banilor şi direcţionarea către un alt obiectiv. Oricum, banii pot fi folosiţi până la 31 decembrie. Nu văd de ce montarea de plăcuţe ar fi o iniţiativă electorală. Este o dovadă de normalitate. Eu nu am negociat nimic cu UDMR şi nu am avut nevoie de votul lor la buget, pentru că deja aveam majoritate de 19 voturi pentru adoptare prin susţinerea acordată de grupul PSD şi PNL. Apoi, este bine cunoscut că cei mai mulţi turişti care vin la Cluj-Napoca sunt unguri. Cred că se face prea mult caz în jurul acestor plăcuţe. Există universităţi unde se predă în mai multe limbi, printre care şi în maghiară. Nu văd de ce turiştii să nu poată citi în mai multe limbi ce obiective vizitează în oraş. Nu înseamnă că românii îşi pierd din drepturi şi cred că trebuie să ieşim din această logică păguboasă", a mai spus Tişe.

Viceprimarul Laszlo Attila a declarat pentru ZIUA de CLUJ că are împreună cu colegii din UDMR un proiect de hotărâre de consiliu local pentru montarea de plăcuţe multilingve la Cluj-Napoca, pe care îl va promova pe ordinea de zi a şedinţei forului local din luna martie. Mai rezervat, Moisin a menţionat că aşteaptă forma finală a hotărârii CJ, după care se va lua o decizie în privinţa utilizării sau nu a banilor alocaţi de administraţia judeţeană.