Bătălia retrocedărilor. Câte dosare de milioane de euro au fost supraevaluate şi cum a speriat un judecător clujean Comisia Naţională de Compensare a Imobilelor

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), George Băeşu, a vorbit luni la Cluj despre bătălia împotriva dosarelor supraevaluate privind despăgubirile, de inventarierea terenurilor care urmează să fie retrocedate proprietarilor dar şi despre justiţia din România, care nu are o practică unitară de reglementare în acest domeniu.

 

Preşedintele ANRP, George Băeşu, a spus că din totalul dosarelor de despăgubire cu valoare de peste 1 milion de euro stabilite până acum, circa 60-70 la sută au fost supraevaluate. Potrivit acestuia, în anii 2011 -2012, cei care se adresau ANRP, nu cereau terenurile în natură, ci încercau să obţină fraudulos despăgubiri supraevaluate. „Dar acum legea stabileşte că din 2017 se vor primi despăgubiri în şapte tranşe, cred că oamenii vor fi mai interesaţi să-şi ia pământul", a conchis şeful ANRP

Băeşu a mai spus că speră ca împreună cu celelalte instituţii ale statului să reuşească să recupereze acele suprafeţe de pădure a căror moştenitori au primit o dată despăgubiri de la statul român iar apoi şi-au primit şi hectarele de pădure.

George Băeşu a criticat şi modul în care unele instanţe aplică legislaţia în acest domeniu, al restituirilor, chiar dacă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea Constituţională au stabilit că ANRP poate invalida unele dosare de despăgubire dacă acestea nu sunt conform legii, dacă oamenii nu fac dovada proprietăţii pentru care cer despăgubiri.

Preşedintele ANRP a dat şi un exemplu al unui judecător din Cluj, fără să-i dea numele şi instanţa la care activează, care prin hotărârea pe care a dat-o, a băgat în sperieţi membri Comisiei Naţionale privind Compensarea Imobilelor.

„Le-am arătat membrilor Comisiei Naţionale privind Compensarea Imobilelor de la ANRP ce ni se cere de către un judecător de la Cluj, iar toţi membri comisiei naţionale au vrut să se retragă. Aveam o hotărâre în care ni se cerea, deşi noi am dat o decizie de despăgubire în puncte, spunea să plătim amendă până îi vom da omului titlu de despăgubire în bani. E total în afara legii. Adică reprezentanţii Ministerului Justiţiei, ai Ministerului Finanţelor au vrut să se retragă. Am avut o doamnă de la Ministerul Justiţiei care a fost înlocuită la cerere. De ce? Pentru că e un pericol foarte mare, să vrei să aplici legea în litera şi spiritul ei şi să-ţi vină o obligaţie să o plăteşti, iar ulterior un organ de cercetare penală să stabilească, în acest caz cu siguranţă, că a fost nepotrivită acea plată", a declarat preşedintele ANRP, George Băeşu.

Acesta a mai spus că a făcut plângere la CSM împotriva acelui judecător, „pentru necunoaşterea gravă a legii şi vom vedea ce se întâmplă".

Preşedintele ANRP a spus că, potrivit Legii 165 din 2013, la nivelul judeţului Cluj există doar 7 comune din 81 care nu şi-au finalizat inventarierea terenurilor care vor sta la baza retrocedării proprietăţilor sau plăţii despăgubirii în bani pentru aceste imobile. Prefectul judeţului Cluj, Gheorghe Vuşcan, a afirmat că cele şapte comune sunt Chinteni, Măguri Răcătău, Mărişel, Jucu, Gârbău, Floreşti şi Corneşti.

„ Avem nevoie să se termine mai repede inventariere, ca terenurile să fie transferate în acel Fond Naţional al imobilelor disponibile, pentru că în 2016 noi trebuie să trecem la acele licitaţii publice la care vor putea participa doar cei cu puncte. Noi banii îi dăm pentru dosarele rezolvate înaninte de apariţia Legii 165/2013, cele de după această lege noi le recunoaştem, numai că ele se acordă în puncte, iar punctele în prima fază pot fi folosite pentru achiziţia de teren la licitaţii publice. Doar din 2017, cei care primesc aceste puncte pot preschimba punctele în bani. Prefectul nu poate să propună Guvernului să mute de la stat, de la ADS, de la ministere sau de la staţiuni de cercetare, către judeţ, anumite terenuri, până când nu este gata inventarierea pe tot judeţul", a informat preşedintele ANRP.

George Băeşu mai afirmă că „topometriştii îi plăteşte Guvernul prin Agenţia Naţională de Cadastru pentru această inventariere" şi că „cine nu face inventarierea, are ceva de ascuns".

În opinia acestuia, primăriilor li s-a oferit tot sprijinul şi că nu există nici un motiv acolo unde lucrarea întârzie. Şeful ANRP a susţinut că lucrurile nu mai pot continua aşa şi că, din a doua parte a lunii februarie, va cere prefecţilor să aplice amenzi către primării, care sunt cuprinse între 10.000 lei şi 100.000 de lei.

Primarul comunei Chinteni, Lucia Suciu spune, în replică, că „atunci când o să pot o să o predau", referindu-se la lucrarea de inventariere a terenurilor din comună. „Eu tratez cu toată seriozitatea această Lege 165 / 2013, dar nu voi putea semna un document iar apoi să fiu chemată în judecată de diverşi cetăţeni. Comuna noastră are 98 de km pătraţi iar suprafeţele disponibile sunt răsfirate, această inventariere implică luni de zile de muncă serioasă, făcută cu responsabilitate", mai spune primarul comunei Chinteni.

Cât despre posibilitatea de a fi amendată pentru întârzierea lucrării, Lucia Suciu declară că „instanţa îşi va spune cuvântul şi cred că voi câştiga".