Boc întârzie proiectul deşeurilor: a permis stocarea gunoiului peste centură

Din martie 2014, prima celulă ecologică de depozitare a deşeurilor va deveni funcţională, au dat asigurări constructorii şi reprezentanţii Consiliului Judeţean (CJ). Preşedintele Horea Uioreanu l-a contrazis pe prefectul Gheorghe Vuşcan, explicând că nu mai există niciun motiv pentru ca lucrările la depozitul ecologic să întârzie. În schimb, a arătat el, există o problemă majoră ce vizează o altă componentă a proiectului deşeurilor. Pentru că primăria lui Emil Boc a permis stocarea a încă 200.000 de tone de gunoi, peste ceea ce era prevăzut în proiectul iniţial, chiar în vecinătatea centurii Vâlcele - Apahida, lucrările pentru închiderea şi ecologizarea gropii Pata Rât vor fi întârziate. Comisia Europeană va aplica, de asemenea, şi o serie de corecţii financiare, pe care tot Consiliul Judeţean le va suporta.

Din indolenţă sau nepricepere, funcţionarii primăriei au permis ca firma de salubritate Brantner-Veres să depoziteze deşeurile menajere pe un amplasament nepermis, în imediata vecinătate a centurii Vâlcele - Apahida. Este cunsocut faptul că actuala groapă de la Pata Rât trebuia închisă încă din 2010, conform normelor în vigoare. Având în vedere că nu exista alternativă pentru depozitarea gunoiului, operatorul de salubritate a cerut primăriei permisiunea de a amenja o altă platformă. Primăria a fost de acord cu propunerea şi a oferit şi coordonatele cadastrale ale amplasamentului pe care urma să se amenajeze noua platformă de depozitare. În realitate, este vorba tot despre groapa de la Pata Rât. Cu alte cuvinte, Primăria a permis firmei Brantner să extindă groapa de la Pata Rât, şi nu oricum, ci înspre centura Vâlcele - Apahida. Astfel, pe lângă că s-a depăşit cantitatea iniţială de gunoi ce a fost prevăzută, iniţial, în proiectul de închidere a rampei de la Pata Rât, autorităţile judeţene sunt puse acum în situaţia de a cere şi modificarea acestui proiect.

O modificare a proiectului presupune o întîrziere a lucrărilor şi automat şi corecţii financiare din partea Comisiei Europene, au arătat reprezentanţii Consiliului Judeţean: "Primăria a permis stocarea a 200.000 de tone de deşeuri în interiorul conturului pe care trebuia realizată închidea rampei. Cu siguranţă la această parte se vor aplica corecţii la întregul proiect de management al deşeurilor, din partea Comisiei Europene", a explicat directorul de investiţii al CJ, Mariana Raţiu.

Primarul Emil Boc spune că nu înţelege problema pe care o ridică administraţa judeţeană. "Nu noi am făcut traseul pentru acest proiect. Consiliul Judeţean e responsabil", a spus Boc, fără să facă vreo referire la amplasamentul pe care s-au stocat, ilegal, deşeuri în ultimii doi ani. Mai mult, Boc a dat vina pe localităţile din judeţ, care, ar transporta gunoiul tot la groapa Pata Rât. "Consiliul Judeţean ar trebui să asigure terenuri pentru depozitare şi în alte locuri din judeţ, nu doar la Cluj-Napoca", a spus Boc.

Numai că legislaţia este extrem de restrictivă în privinţa sistemului de gestionare a deşeurilor. Consiliul Judeţean are obligaţia, prin lege, să implemneteze un sistem integrat de gestionare a deşeurilor. Cu alte cuvinte, Uniunea Europeană asigură finanţarea pentru un singur depozit ecologic, pentru trei rampe de sortare şi pentru echipamentul de colectare care ar urma să deservească întreg judeţul. Preşedintele CJ Horea Uioreanu şi vicepreşedintele Ioan Oleleu, au dat asigurări că până anul viitor, în martie, prima celulă ecologică de depozitare a deşeurilor va fi dată în folosinţă. "În decembrie se finalizează lucrările la prima celulă, însă este nevoie de două luni de probă, astfel că se poate spune că aceasta va deveni funcţională din martie, 2014", a spus Uioreanu. Consilierul judeţean PSD Remus Lăpuşan a dat asigurări că până la acel moment se vor găsi soluţii pentru depozitarea deşeurilor menajere din municipiu.